Linkuri accesibilitate

Gidon Kremer: „Nu știu ce este mai rău, ambițiile imperiale ale oamenilor politici sau faptul că mulți din Rusia de astăzi sînt înclinați să trateze cu pasivitate spălarea creierelor…”


Gidon Kremer la Academia Kronberg în Germania

Gidon Kremer la Academia Kronberg în Germania

Un violonist celebru condamnă complicitatea și pasivitatea muzicienilor ruși față de politica lui Vl. Putin.

Violonistul Gidon Kremer, unul din cei mai cunoscuți și respectați artiști de muzică clasică din lume, urma să dea joi 18 septembrie, împreună cu formația sa Kremerata Baltica, la Semperoper, sala celebră a Operei din Dresda, un concert intitulat „Totul despre Gidon”. Duminică, într-un text special dat publicității pe mai multe site-uri culturale majore, artistul a anunțat însă că își modifică atît programul și titul său, cît și derularea concertului, în mijlocul căruia, a făcut loc unei conversații cu compozitorul Leonid Desiatnikov despre situația actuală din Rusia.

„Nu pot să rămîn indiferent la evenimentele dramatice asociate cu Rusia și Ucraina, care sînt foarte asemănătoare cu situația din Europa ce a precedat cel de-al Doilea Război Mondial”, scrie Gidon Kremer în preambulul scrisorii sale intitulate „Rusia mea” și care a fost difuzată pe pagina culturală a Radio Svoboda (citit de aproape 26 de mii de persoane), pe cel al revistei Classical Music News.ru, și, în limba engleză, rusă și germană, pe site-ul de cultură „Slipped desk”, al criticului și scriitorului londonez Norman Lebrecht.

Nu este pentru prima dată cînd Gidon Kremer surprinde cu mesaje cultural-politice în care condamnă implicit, dacă nu explicit, politica președintelui Vladimir Putin și atitudinea conciliantă sau pasivă a multor muzicieni importanți ruși. Ultimul mesaj și concert de acest tip a fost cel dat la Berlin, împreună cu Martha Argerich și alte cîteva personalități muzicale cunoscute, pentru a condamna politica de nerespectare a drepturilor omului în Rusia și în mod special tratamentul fostului oligarh Mihail Hodorkovski.

Atunci ca și astăzi, Gidon Kremer insista că „Sîntem muzicieni, sîntem oameni pașnici, «arma» noastră este muzica, țelul nostru: să creăm nu să distrugem, iar principalul nostru scop este armonia. Așa că nu putem rămîne indiferenți față de suferințele celorlalți.”

Astăzi, violonistul merge mai departe, pentru a spune: „deși nu am nici o intenție de a deveni un om politic, mă simt obligat în calitate de artist, de muzician, să dau glas sentimentelor prin muzică. Îngrijorat grav văzînd gradul de inerție cu care cei mai mulți oameni în poziții de putere și influență răspund la evenimente tragice, trebuie să vorbesc despre propriile sentimente de neajutorare. Nu știu ce este mai rău – continuă Gidon Kremer cu o aluzie vădită la președintele Rusiei, Vladimir Putin – ambițiile imperiale ale oamenilor politici, sau faptul că cei mai mulți din Rusia de astăzi sînt înclinați să trateze cu pasivitate spălarea creierelor și supușenia în fața manipulării din mediile de informare.”

Celebrul violonist constată indiferența față de „aspirațiile idealiste ale ucrainenilor” ale unora pentru care manevrele politice și financiare „sînt mai importante decît adevărul” și faptul că oamenii din Occident și mecanismele lor pragmatice de apărare recurg la cuvinte grele și acțiuni ipotetice doar în „partida de șah în curs cu tigrul”. În același timp, „într-o încercare de a găsi o cale de compromis, ei folosesc „cuvinte frumoase”, ghidați în primul rînd de considerații de ordin economic și fixați pe propriile interese egoiste.”

Programul concertului de la Dresda

Programul concertului de la Dresda

Gidon Kremer anunță că programul său nou de concert se orientează pe lucrări ale prietenilor săi apropiați ruși: Sofia Gubaidulina, Leonid Desiatnikov și Alexandr Raskatov și pe „imensa și neprețuita moștenire ce așteaptă să fie descoperită” a lui Mieczyslaw Weinberg, compozitorul evreu a cărui familie era originară de la Chișinău, devenit prieten apropiat al lui Dmitri Șostakovici.

Și violonistul explică: „executarea tuturor acestor lucrări în acest concert special la Dresda se datorează a ceea ce pot numi „Rusia Mea” – eu fiind un leton prin naștere, cu origini germane, suedeze, evreiești, dar vorbind întreaga viață limba rusă. Ea aparține tradiției culturale în literatură, în artele vizuale, teatru și film, care m-a însoțit întreaga viață, din anii cînd am fost student al marelui David Oistrah, la Conservatorul din Moscova, denumit după Piotr Ilici Ceaikovski.”

„Este datoria noastră profesională de a aspira prin muzică la o lume mai bună, de a extinde orizonturile imaginației celor ce ne ascultă și de a păstra idealurile și simplicitatea. […] Prin contrast, astăzi, sîntem însă martori ai unui discurs de vociferări și ascultători ai unor sunete de politică tăioasă. Recunosc că ele îmi repugnă.

Orchestrat, acest dialog al unor părți ostile – esența minciunilor și a manipulărilor, a intereselor

Nu îi înțeleg pe aceia dintre colegii mei care sprijină puterea, devenind „aliații” ei....

materiale și politice -, ilustrează, pe scurt, lupta pentru influență. Este trist că anii din cei cunoscuți artiști participă la aceste „jocuri”. Nu îi înțeleg pe aceia dintre colegii mei care sprijină puterea, devenind „aliații” ei. Ei (nu voi menționa nici un nume) numesc asta „patriotism”. Desigur, ca indivizi, au dreptul să-și facă alegerea lor. Dar ca artiști, nu ar trebui să răspîndească o energie pozitivă, orientată înainte de toate în apărarea adevărului?”

Iar Gidon Kremer conchide „Pentru mine, adevărata loialitate față de țară sau public este de a sluji valorile spirituale și nu de a deveni „marionete” ale politicienilor, care pronunță declarații zgomotoase și false, susținînd o doctrină a puterii, dar care sînt complet indiferenți față de suferința umană și tragedie. Prețuind tradițiile culturale ale trecutului rus, vreau să reamintesc alte valori asociate cu Rusia. Și nu trebuie să fie ignorat faptul că atunci cînd vocile și cuvintele ce decid soarta altor popoare se exprimă în limbajul terorii și al uciderii, valorile umaniste sînt în pericol. […]”

„Știu, încheie violonistul, că spectacolul nostru nu va schimba ordinea mondială și că este improbabil să fie auzit de părțile care se luptă și negociază. Totuși, simt nevoia de a-mi exprima teama pentru ele și îngrijorarea față de cei aflați în nevoie, indiferent unde se află ei, în Ucraina sau în Rusia.”

XS
SM
MD
LG