Linkuri accesibilitate

Pirkka Tapiola: „Trebuie să abordăm corupţia ca prioritate naţională şi prioritatea relaţiilor dintre UE şi Moldova”.

Într-un interviu recent cu publicaţia Panorama, ambasadorul Statelor Unite la Chişinău William Moser a declarat că nivelul corupţiei în Republica Moldova este „neobişnuit de înalt”. „Fără mită în ţara voastră nu poţi rezolva nimic”, a spus diplomatul. Potrivit dlui Moser, pentru a schimba în mod vizibil situaţia în privinţa combaterii corupţiei, alegatorii trebuie să-şi spună ferm cuvântul şi, să spună: „Noi nu mai vrem corupţie în statul nostru, este timpul să o curmăm. Ne-am săturat!”. Critici în ceea ce priveşte lupta cu corupţia au venit şi dinspre Uniunea Europeană, astăzi, iar din banii alocaţi iniţial pentru reforma justiţiei, Moldova a obţinut acum, în cea de-a doua tranşă, cu aproape 2 milioane de euro mai puţin… Moldova a avut alocate 60 de milioane pentru reforma justiţiei, a primit prima tranşă de 15 milioane şi, în a doua tranşă, aceste 13 milioane şi jumătate primite, în loc de 15. Mai are de primit alte 2 tranşe, dar, în funcţie de performante, vor fi de 15 milioane fiecare, sau mai puţin…

Republica Moldova a fost sancționată de Uniunea Europeană pentru că nu a reuşit, între altele, să combată eficient corupţia din sistemul judiciar şi pentru că este amânat procesul de reformare a Procuraturii, considerat esenţial pentru un sistem justiţiar integru. Guvernul de la Chişinău va primi doar puţin peste 13 milioane de euro, deşi anterior era anunţată suma de 15 milioane. Ambasadorul Uniunii Europene la Chişinău, Pirkka Tapiola, şi-a exprimat speranţa că va exista destulă voinţă politică pentru a soluţiona aceste restanţe:

„Am înregistrat un progres limitat la capitolul ce se referă la combaterea corupţiei. Sunt de acord că această problemă a beneficiat de o atenţie sporită din partea Guvernului, chiar am văzut şi cazuri în care judecătorii au fost condamnaţi pentru corupţie, însă asemenea decizii trebuie să continue, astfel încât actul de justiţie să fie unul credibil pentru cetăţeni. Trebuie să abordăm corupţia ca prioritate naţională şi prioritatea relaţiilor dintre UE şi Moldova”, a mai spus Pirkka Tapiola.

Uniunea Europeană a decis să micşoreze cea de-a doua tranşă oferită Republicii Moldova după ce un grup de experţi au monitorizat modul în care cele peste 20 de instituţii implicate în procesul de reformă şi-au îndeplinit sarcinile asumate.

În faţa presei, ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, a promis că instituţiile care se fac vinovate de tărăgănarea reformei, vor fi penalizate:

„Am convenit în cadrul Consiliului de Coordonare a implementării Strategiei că instituţiei care se face vinovată de neobţinerea anumitor sume de bani din partea Uniunii Europene, i se va reduce, corespunzător, bugetul cu această sumă. Este un stimulent puternic pentru anumite instituţii pentru a lupta cu rezistenţa din interior atunci când ea există.”

Totuşi, întrebat de jurnalişti ce instituţie va fi sancţionată pentru cele aproape 2 milioane de euro pe care guvernul de la Chişinău le-a ratat, ministrul Justiţiei a evitat să dea un răspuns.

Atunci când vorbeşte despre obiectivele atinse în cadrul reformei, Oleg Efrim se referă la adoptarea aşa numitului „pachet de legi anticorupţie” care prevede, între altele, înăsprirea condiţiilor de evaluare şi promovare a judecătorilor, majorarea salariilor magistraţilor, în schimbul unor pedepse mai dure pentru judecătorii care se va dovedi că sunt corupţi. Fără să diminueze importanţa rezultatelor atinse, directoarea organizaţiei Transparency International Moldova, Lilia Carasciuc, observă că acestea arată bine mai mult pe hârtie, decât în realitate:

„Circa o treime din activităţi sunt realizate parţial. Din ce cauză? Pentru că multe instituţii sunt implicate în realizarea acestor activităţi. Multe şi-au făcut datoria, dar din cauza că este o interpretare ambiguă a noţiunii de „actori ai sectorului justiţiei”, rămân foarte multe semne de întrebare. Adică, atunci când este vorba de ridicarea salariilor, mai mulţi doresc să fie actori ai sistemului justiţiei, însă când este vorba de testul de integritate, de exemplu, vă daţi seama că se dă înapoi.”

Lansată în 2011 şi prevăzută să se încheie în 2016, Strategia de reformare a justiţiei a ajuns la jumătate de cale.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG