Linkuri accesibilitate

Igor Boțan: criteriile alegerii candidaților ar trebui să fie integritatea, profesionalismul și activismul civic


Un interviu cu directorul Asociației ADEPT la deschiderea campaniei electorale.

Începând de astăzi, 15 septembrie, începe perioada electorală pentru alegerile parlamentare planificate pentru 30 noiembrie 2014. În conformitate cu prevederile Codului Electoral, campania electorală începe pentru fiecare concurent electoral din momentul înregistrării sale la Comisia Electorală Centrală. Perioada de înregistrare pentru concurenți este cuprinsă între a 60-ea și a 30-ea zi înainte de ziua alegerilor. Adică, de la 1 octombrie. Valentina Ursu a stat de vorba despre acest subiect cu expertul de la Chişinău Igor Boţan, directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativa ADEPT.

Igor Boţan: „Primul pe listă este purtătorul flamurii, cel care este, de fapt, simbolul ideii şi al formaţiunii care promovează această idee.”

Europa Liberă: E neapărat să fie primul pe listă liderul formaţiunii sau nu? Și această problemă a apărut acum în prim-planul discuţiilor, în ajun de electorală…

Igor Boţan: „Problema este cine aduce un prinos mai important pentru formaţiune – liderul formaţiunii care trebuie să aibă capacităţi manageriale, să menţină un partid, să-l facă să fie activ sau cel care aduce mai multe voturi, care poate să nu fie tocmai liderul unui partid sau al altuia, dar este o persoană vizibilă, cu credibilitate. Deci, este o problemă pe care formaţiunile trebuie să o decidă în cadrul forurilor partinice atunci când întocmesc listele de candidaţi.”

Europa Liberă: Igor Boţan, în calitate de alegător, se uită pe întreaga listă de 101 candidaţi în deputaţi?

Igor Boţan: „Cu certitudine, da. Ca alegător sigur că da, contează foarte mult pentru mine lista cum este întocmită. Pentru mine contează şi criteriile care au stat la bază, pe care partidele nu întotdeauna le fac publice.”

Europa Liberă: Care ar trebui să fie aceste criterii?

Igor Boţan: „Integritatea candidaţilor – cel mai important lucru, mai ales într-o societate măcinată de corupţie cum este Republica Moldova. Al doilea criteriu este cel al profesionalismului. Şi al treilea criteriu este al activismului civic, dacă persoana respectivă, pe lângă calităţile de a fi integră şi profesionistă, mai are şi darul de a comunica eficient cu cetăţenii.”

Europa Liberă: Ce se întâmplă cu calitatea listei, dacă cumva cineva dintre persoanele incluse, ajunse pe listă, provoacă nedumeriri? Se discută în contradictoriu despre comportamentul lor, despre felul cum au gestionat treburile statului până acum. O persoană compromisă ajunsă pe listă este ca o lingură de dohot într-un butoi cu miere?

Igor Boţan: „Absolut corect. Aşa este, pentru că oamenii extrapolează. Nu poate o echipă de oameni integri să accepte între ei oameni care au o reputaţie pătată. Dacă tot vorbim de integrarea europeană, noi avem numeroase exemple ale politicienilor europeni care se retrag atunci când se întâmplă să nimerească în vizorul presei sau al opiniei publice. Şi dacă nu se retrage întru totul din politică, cel puţin trece pe planul doi, pentru a se reabilita eventual, ulterior, pentru că şi reabilitarea necesită clarificări, investigaţii ş.a.m.d. Dar opinia publică este dispusă să extrapoleze un fapt negativ asupra întregii echipe şi cred că metafora dumneavoastră cu lingura de dohot este una foarte-foarte potrivită.”

Europa Liberă: Ani la rând s-a vorbit că anumiţi candidaţi în deputaţi şi-ar fi cumpărat locul pe listă. Nu am mai ajuns să vedem un dosar dus la capăt, care să probeze lucrurile despre care s-a vorbit în societatea moldavă. Oamenii iau în calcul şi acest aspect?

Igor Boţan: „Noi ne putem referi la exemplele concrete pe care le-am avut în Republica Moldova. La sfârşitul anilor ʾ90 un deputat în Parlament a ieşit la tribună şi a declarat cu text deschis liderului de partid, i s-a adresat: „Eu ţi-am plătit ca să mă pui pe locul şapte în listă”. Şi prin aceasta a developat toată maşinăria internă de cumpărare a locurilor. Toată lumea ştie că partidul respectiv, care avea o imagine foarte bună şi era cotat în societate, nu a mai putut trece pragul electoral. Acest exemplu este unul care trebuie să fie luat în calcul.

Acum patru ani, în plină campanie electorală, un consorţium de organizaţii civice a avut o iniţiativă, susţinută atunci de Fundaţia SOROS, care se numea „Parlamentul curat”. Şi iniţiativa a fost una foarte-foarte bună. Dacă ea ar fi fost primită adecvat de clasa politică, cred că acum am fi fost într-o situaţie mult mai bună. În definitiv, iniţiativa era una foarte simplă şi prietenoasă pentru liderii politici. S-au făcut nişte investigaţii jurnalistice, s-au scos la iveală anumite probleme, aceste probleme au fost împărtăşite cu liderii de partide, liderii de partide trebuiau să răspundă la mesajul organizaţiilor civice, la acest consorţium, şi să înlăture, eventual, din liste candidaţii care aduceau atingere imaginii formaţiunii. Nu s-a soldat această experienţă cu un răspuns pe potrivă din partea liderilor politici. Ba mai mult decât atât, acest consorţium a fost dat în judecată pentru, chipurile, defăimare.

Abia peste patru ani, recent, justiţia din Republica Moldova a pus un punct în acest litigiu, s-a ajuns la concluzia că politicienii nu au avut dreptate. Dar au trecut patru ani, am văzut cât de rapid soluţionează cauze minore justiţia din Republica Moldova şi am văzut că politicienii nu au învăţat absolut nimic din acea experienţă. Iată suntem iarăşi la un nou început de campanie electorală şi sunt convins că, din păcate, năravurile politicienilor vor rămâne aşa cum au şi fost. Dar aceasta aduce atingere unui scop strategic pe care îl promovează Republica Moldova, unul foarte important pentru ţara noastră. Poate este o şansă unică pentru ţara noastră să se rupă din mocirla în care se află şi s-a aflat. Dar iată că pentru politicieni adesea interesele personale contează mai mult decât interesul public.”

Europa Liberă: Cum vă explicaţi dumneavoastră de ce un politician X, Y ar plăti să ajungă pe lista electorală?

Igor Boţan: „Politicienii plătesc să ajungă pe liste pentru că ulterior vor să profite de ceea ce se numeşte rentă politică, adică de acces la pârghiile statului, pentru utilizarea unor scheme cu caracter corupţional. Şi avem exemple cu duiumul. Dar, iarăşi, pentru că suntem la început de campanie electorală şi astăzi începe perioada electorală, potrivit hotărârii Parlamentului din 28 mai, astăzi începe oficial această perioadă de pregătire pentru alegeri, am să mă abţin de la nume.”

Europa Liberă: De ce partidele nu învaţă din această lecţie tristă?

Igor Boţan: „Pentru că partidele sunt finanţate de aceşti eventuali amatori de câştig din rentă politică. S-a vorbit foarte mult despre Legea finanţării partidelor. Legea partidelor a fost adoptată în decembrie 2008, iar partea referitoare la finanţarea partidelor a rămas în suspans. Pentru că partidele bogate nu sunt interesate ca alte partide, care nu au finanţatori notorii, să-i numim aşa, să aibă acces la finanţare şi să fie puse în situaţiile de a cerşi sau de a face compromisuri, care ulterior se dovedesc, cu certitudine, a fi compromisuri care compromit. Şi acest lucru iată că se perpetuă.

Chiar noi înţelegem că în joc este pus interesul naţional al Republicii Moldova. Mai mult decât atât, colegul nostru, Vitalie Ciobanu, acum un an şi jumătate a spus că de fapt noi suntem şantajaţi – dacă nu ne votaţi pe noi aşa cum suntem noi, atunci pierdeţi vectorul integrării europene... Acest lucru a fost spus un an şi jumătate şi a fost drept în ţintă, trebuie să constatăm că lucrurile cam aşa stau şi acum.”

XS
SM
MD
LG