Linkuri accesibilitate

Diferența de gaz pe care România o importa din Rusia ar putea fi acoperită pe termen scurt din rezerve. Pe termen lung, însă, lucrurile ar putea fi mai dificile…

Oficialii români nu au reușit să ia legătura cu omologii lor ruși pentru a afla de ce livrările de gaze naturale spre România în ultimele zile au fost sub parametrii contractuali conveniți. Nici măcar ambasadorul rus la București nu a răspuns, potrivit ministrului pentru Energie Răzvan Nicolescu. Ministrul a mai spus că livrările de gaze rusești vor scădea în continuare cu 10 la sută începând de mâine, cel puțin până duminică. Este probabil o măsură de retorsiune, în urma noilor sancțiuni impuse de Uniunea Europeană Rusiei, dar România nu cunoaște motivul oficial al acestor reduceri și se pregătește să reziste la iarnă fără importul tradițional din Rusia, care a început din 1978, cu toate că gazoductul prin care trece gazul rusesc spre Bulgaria a fost inaugurat încă din 1974. Este vorba despre conducta care vine dinspre Ucraina, intră în România prin Isaccea, localitate aflată în județul Tulcea pe malul Dunării și iese prin Negru Vodă, oraș din sudul județului Constanța, aflat la 6 km de Bulgaria. Tot din conducta Isaccea-Negru Vodă se alimentează și România.

„Cred că trebuie să începem să ne obișnuim cu această situație în săptămânile care vor urma” a declarat astăzi ministrul român al Energiei referindu-se la reducerea cantității rusești de gaz și pentru alte state din Europa. Cantitățile importate de România din Rusia sunt “absolut nesemnificative” a mai adăugat oficialul de la București, precizând că “nu există nici un fel de risc pentru perioada de iarnă, chiar dacă furnizarea s-ar opri de tot până la primăvară și chiar dacă va fi o iarnă extrem de dificilă”.

România consumă anual aproximativ 12,5 miliarde de metri cubi și produce în jur de 11 miliarde. Depozitele autohtone de gaz natural au o capacitate de 2,8 miliarde de metri cubi și sunt pe jumătate pline, potrivit unor declarații făcute de ministrul de resort în urmă cu trei luni. Așadar diferența de gaz pe care România o importa din Rusia ar putea fi acoperită pe termen scurt din rezerve. Pe termen lung, însă, lucrurile ar putea fi mai dificile nu doar pentru țări ca Bulgaria care sunt total dependente de Rusia, ci și pentru România, care încă nu și-a făcut o strategie serioasă de înlocuire a gazului de import cu alte tipuri de combustibili.

Faptul că României i s-a redus până acum fluxul de gaz dinspre Rusia cu doar 5 la sută, prin comparație cu Polonia, spre exemplu unde scăderea a fost de 45 la sută ar putea fi doar o formulă prin care Moscova premiază statele care nu dau gaz Ucrainei. România a amânat până acum să construiască o conductă revers spre Ucraina și nici cea spre Republica Moldova nu funcționează încă, deși a fost inaugurată în urmă cu trei săptămâni de premierii celor două state.

Poziția României pare astfel ambiguă, fiindcă în vreme ce Polonia, Slovacia și Ungaria livrează deja gaz către Ucraina, România, deși este presată de la Bruxelles, nu s-a grăbit să facă nici măcar un studiu tehnic în acest caz. Planul Uniunii Europene este să interconecteze toate statele cu gazoducte dus-întors, să oblige țările Uniunii să refacă dacă e cazul contractele cu Rusia în așa fel încât să poată vinde gazul primit de la Gazprom, iar Bruxelles-ul să poată în final negicia de la egal la egal cu Moscova. Uniunea Europeană ia din Rusia aproximativ 40 la sută din totalul importurilor, în vreme ce Gazprom exportă spre Uniune circa 60 la sută din exporturile sale. Dacă Uniunea Europeană ar fi unitară ar putea reuși să transforme această armă politică a Rusiei într-una pur economică.

Deocamdată există destule complicități și multe întârzieri. Din punct de vedere declarativ, România ar fi în a doua categorie, dar faptele ar putea să o transfere în lotul celor care joacă la ruleta rusească a gazului.

XS
SM
MD
LG