Linkuri accesibilitate

Interviu cu șeful Direcţiei sănătate din Primăria municipiului Chișinău.

A deţinut funcţia de vicepremier, responsabil de blocul social timp de doi ani. Revenit la șefia Direcţiei sănătate din Primăria municipiului Chișinău, Mihai Moldovanu spune cum se văd mai bine problemele sistemului de sănătate. Un interviu realizat de Valentina Ursu

Europa Liberă: Câte investiţii s-ar cere în sănătatea municipală, ţinând cont de faptul că mai sunt pacienţi care spun că în spitalele din Chişinău izul de pe timpul sovietic nu a dispărut?

Mihai Moldovanu: „Toate instituţiile medicale care astăzi funcţionează în municipiul Chişinău sunt vechi, de 30, 40, peste 50 de ani. Sigur că trebuie să facem investiţii considerabile. Noi am reuşit în anul 2014 să alocăm 60 de milioane de lei la capitolul utilaj medical şi investiţii în clădirile instituţiilor medicale.”

Europa Liberă: Dar este o sumă modestă.

Mihai Moldovanu: „Da, este o sumă modestă. Astăzi noi am avea nevoie de mult mai mulţi bani pentru a crea condiţii hoteliere bune, pentru a putea dota instituţiile medicale cu utilaj medical performant, pentru a crea condiţii şi pentru doctori, ca să poată activa bine, şi nu în ultimul rând, să schimbăm imaginea instituţiilor medicale municipale. Cred că am avea nevoie de vreo 500 de milioane de lei ca să putem acoperi toate cheltuielile.”

Europa Liberă: Din bugetul municipal?

Mihai Moldovanu: „Din bugetul municipal sau din alte surse. Spre exemplu, astăzi noi avem posibilitatea să primim bani şi din Fondul de dezvoltare a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, din alte fonduri, granturi. Dar acest lucru nu este atât de posibil în perioada imediat următoare, pentru că acumulările la buget sunt acelea care sunt, iar municipiul în afară de instituţiile medicale mai are şi alte instituţii din domeniul social, din domeniul educaţiei, care la fel necesită investiţii considerabile.”

Europa Liberă: Aţi putea face eficientizări, comasări de instituţii sanitare?

Mihai Moldovanu: „Ar fi necesar ca să facem unele optimizări pe dimensiunea spitalicească. Şi acest lucru am încercat să-l facem la început de an, atunci când am vrut să avem un management comun al trei instituţii spitaliceşti, este vorba de spitalul clinic municipal Arhanghelul Mihail, maternitatea municipală nr. 2 care are 70 de paturi şi spitalul clinic municipal nr. 4, acel spital care este epuizat moral şi fizic. Dar acest lucru nu ne-a reuşit, pentru că suntem în litigii permanente şi vedem cum reuşim.”

Europa Liberă: Şi colectivele nu reacţionează la aceste comasări tocmai aşa cum ar cere timpul.

Mihai Moldovanu: „Am avut foarte multe discuţii în colective şi le-am lămurit care ar fi oportunităţile în urma acestor optimizări. Spre exemplul, spitalul nr. 4 nu are condiţii optimale pentru a fi un spital municipal, nu au ospătărie, nu au spălătorie, nu au alte servicii tehnice, nu au chiar morgă care să corespundă cerinţelor sanitar-epidemiologice şi multe altele. La fel maternitatea nu pregăteşte hrana în cadrul instituţiei, dar trebuie să o contracteze de la alte instituții. Şi sunt multe-multe chestii dintre acestea tehnice care par a fi mărunte la prima vedere, dar care de fapt au o importanţă foarte mare pentru funcţionalitatea instituţiilor.”

Europa Liberă: Şi dau bătăi de cap autorităţilor?

Mihai Moldovanu: „Şi dau bătăi de cap. Fie că noi trebuie să externalizăm aceste servicii, fie că noi trebuie să facem optimizări ca în cadrul unei instituţii care are capacităţi să asigure cu aceste servicii şi celelalte instituţii despre care am vorbit. Spre exemplu, spitalul Arhanghelul Mihail dispune de toată infrastructura şi ar putea foarte bine să se descurce. Cu atât mai mult că din punct de vedere administrativ, ele sunt situate chiar alături, atât maternitatea cât şi spitalul clinic municipal nr. 4, în acelaşi sector şi, practic, în aceeaşi rază de 500 de metri.”

Europa Liberă: Reforma în sănătate înseamnă ca pacientul să rămână mulţumit de felul cum este tratat de către doctor, atitudinea faţă de el. Se schimbă ceva pe această dimensiune? Pentru că ştiţi vorba moldoveanului – ce folos că am poliţa de asigurare dacă sănătos nu mai sunt? Deși uneori el singur neglijează această cultură a sănătăţii.

Mihai Moldovanu: „Aveţi dreptate. Ar trebui să avem instituţii bine dotate tehnologic. Astăzi încă nu putem spune că instituţiile medicale, atât de nivel municipal, raional sau republican dispun de tot necesarul de instrumentar medical. Şi sigur că aceasta provoacă insatisfacţie şi nemulţumiri din partea pacienţilor, cu toate că, da, există această poliţă. În opinia mea, poliţa care astăzi costă circa 4000 de lei ar trebui să acopere toate cheltuielile, pentru că bani nu sunt puţini. Şi Compania Naţională de Asigurări face eforturi pentru a mări spectrul de servicii medicale, însă acest lucru nu ne reuşeşte pe deplin. Pentru că sistemul de sănătate astăzi ar necesita mult mai mulţi bani decât acele patru miliarde de lei sau bugetul pe care îl are astăzi Compania Naţională de Asigurări. Deci, sigur că ar trebui să facem eficientizări sau optimizări, să vedem unde trebuie făcute mai multe investiţii sau unde pacientul vine, se adresează cel mai mult, la care medici. Şi acolo trebuie în primul rând să facem investiţii mai consistente. Spre exemplu, astăzi mulţi pacienţi din raioanele republicii nu se tratează în spitalele din raion, dar vin în municipiu, vin la Chişinău, fie în spitalele municipale…”

Europa Liberă: Şi cum argumentează aceasta?

Mihai Moldovanu: „Fie că acolo nu sunt condiţii, fie că nu este utilaj medical. Şi pacientul nu vine în spital numai ca să discute cu doctorul, dar vrea să-şi facă şi acele investigaţii de care are nevoie şi un tratament de calitate. Dar aceasta este direct proporţional. Dacă ai utilaj poţi pune un diagnostic corect pacientului, sigur că şi tratamentul reiese din diagnosticul confirmat. Iată aici mai sunt probleme şi pacienţii nu prea au încredere astăzi în spitalele raionale, cu părere de rău, şi vin în municipiul Chişinău, vin în spitalele republicane sau municipale. Astăzi în spitalele municipale se tratează circa 30-40% dintre pacienţii raioanelor republicii. Este un procent destul de mare. Şi aici, cred, Ministerul Sănătăţii ar trebui să-şi revizuiască politicile în domeniul sănătăţii, să vedem pe care cale mergem – investim în toate instituţiile medicale câte puţin sau facem investiţii în centre medicale performante, care să asigure accesibilitatea pacienţilor. Spre exemplu, am putea să avem în regiunea de nord un centru medical performant, cu toată infrastructura medicală, oamenii de acolo să nu facă un drum atât de lung la Chişinău, dar să se trateze acolo, am putea să avem la sud, la centru. Şi în aşa fel să asigurăm accesibilitatea întregii populaţii. Când spun populaţie am în vedere şi oamenii sănătoşi, pentru că nu numai acei bolnavi vin la medic, dar vin şi cei sănătoşi, care vor să se îngrijească de sănătate. Trebuie să creăm condiții pentru toți, dar în primul rând pentru pacienții care trebuie să fie internați în spital pentru tratament. Aici este problema care cred eu că ministerul nu a realizat-o, dar vedem, poate se corectează această problemă în perioada imediat următoare.”

Europa Liberă: În teritoriu se zice că se simte insuficiența de cadre medicale, în Chișinău se vorbește despre faptul că numărul acesta ar fi mai mare decât ar avea nevoie instituțiile sanitare. Așa este?

Mihai Moldovanu: „Nu e chiar așa. În Chișinău noi avem îndeajuns cadre pe anumite profiluri. Ce ține de medicina de familie, și noi, la fel ca raioanele sau satele republicii, avem insuficiență. De exemplu, în Asociația medicală teritorială Buiucani, nouă astăzi nu ne ajung cam 15 medici de familie. Deci, din 100 de medici de familie, câți activează în acest sector, cam 15 nu-i avem.”

Europa Liberă: Nu sunt specialiști, nu vor să vină la muncă, nu-i aranjează condițiile?

Mihai Moldovanu: „În municipiul Chișinău condițiile cât de cât sunt mai bune decât în teritoriu, dar nu vor să vină medicii tineri să lucreze în medicina de familie.”

Europa Liberă: De ce nu e atractiv acest domeniu?

Mihai Moldovanu: „Vreau să vă spun că salariul, chiar cu creșterea care a fost de la 1 iulie, ajunge în mediu pentru un medic de familie la 4000-4500 de lei. Sigur că medicul tânăr are o problemă întrucât pentru început nu are categorie și acest supliment joacă un rol foarte important în salarizarea unui tânăr. Dar dacă e să vorbim despre celelalte categorii de medici de familie, care deja au un stagiu de muncă, au categorii, ei ajung la salarii decente, poate nu îndeajuns, ca să le satisfacă toate nevoile, dar astăzi medicul de familie care are un stagiu de muncă de 15-20 de ani, ajunge la 5000-6000 de lei salariul, cu toate acumulările, nu este salariul tarifar sau salariul de bază, cu toate acumulările și suplimentele pe care au.”

Europa Liberă: Pacienții zic că totuși e lung și birocratic acest drum să ajungă la un medic de familie, după aceasta la un medic specializat, totuși au nemulțumiri, necazuri, neîmpăcări…

Mihai Moldovanu: „Există această problemă, oamenii noștri s-au învățat că, dacă au intrat pe ușa instituției medicale, imediat trebuie să ajungă la medic și nu se pot obișnui să se înscrie la orice medic, fie că este vorba de medicul de familie, fie că este vorba de medicul specialist. Să vedem care este experiența altor țări, altor state, chiar și din regiune. Oamenii trebuie să se deprindă că trebuie să se programeze, ca să ajungă la medic. Noi astăzi trebuie ne confruntăm cu această problemă, dar permanent discutăm cum să asigurăm accesibilitatea imediată a pacienților la medici. În primul rând medicul de familie activează cinci-șase ore în zi pentru a putea face față acelor fluxuri de pacienți pe care le are zi de zi. Problema e că la medicii specialiști nu pot ajunge pacienții imediat, ieșind de la medicul de familie. Chiar dacă a mers la medicul de familie, nu poate să ajungă în aceeași zi, trebuie să își facă înscriere pentru că mai sunt și alții care doresc să meargă la medicul specialist. Dar această problemă trebuie să o depășim odată cu conștientizarea pacientului că medicul de familie are un grafic de lucru, nu poate să primească în zi 50 de pacienți, decât 20 sau 25 de pacienți, ca să asigurăm calitatea serviciilor medicale. Vedem cum depășim acest lucru, dar, practic, repet, noi avem medici specialiști în toate instituțiile medicale și nu este o problemă că nu se ajunge la medic pentru că nu există medicul la serviciu. Nu se ajunge la medic în timpul pe care și-l dorește pacientul pentru că sunt prea multe persoane care doresc să facă consultații la medicii specialiști.”

Europa Liberă: Aceasta înseamnă că societatea e bolnavă, că moldovenii nu se îngrijesc de sănătatea lor?

Mihai Moldovanu: „Aceasta înseamnă că pacienții totuși au încredere în medic și doresc să meargă la medic pentru a primi o consultație, și nu doresc să se trateze de sine stătător. Deci, vor să aibă acces la medicul de familie, vor să meargă să se consulte la medicul specialist și astfel să se îngrijească de sănătate. ”

Europa Liberă: Indicați patru condiționalități ca reforma în sănătate să aibă succes.

Mihai Moldovanu: „Prima ar fi descentralizarea sistemului de sănătate, doi – modernizarea sistemului de sănătate, trei – informatizarea sistemului de sănătate și patru – motivarea cadrelor medicale.”

Europa Liberă: Ați vorbit despre patru condiționalități, dar nuanțările care ar fi?

Mihai Moldovanu: „Dacă vorbim despre descentralizare, am în vedere că spitalul trebuie să aibă autonomie deplină. Aceasta ar însemna instituția medicală să își procure utilajul, medicamentele de care are nevoie, să își rezolve de sine stătător problemele. Atâta timp cât are un contract cu Compania Națională de Asigurări în Medicină, compania cumpără serviciile medicale de la spital, spitalul trebuie să își rezolve problemele singur și nu trebuie să fie dictate de sus. Astăzi utilajul medical este dictat și procurat de către Ministerul Sănătății, utilaj de calitate proastă, astăzi medicamentele sunt procurate și distribuite către instituțiile medicale de către Ministerul Sănătății, prin Agenția Medicamentului și dispozitivele medicale. La fel, medicamentele sunt de calitate proastă, iar instituțiile medicale sunt puse în situația când un pacient vine în spital cu o problemă mai severă de sănătate, trebuie să se procure medicamente din contul instituției, ceea ce nu este corect.”

Europa Liberă: Și de ce nu se schimbă această situație?

Mihai Moldovanu: „Vedeți că ministerul a creat această situație prin lege, trebuie să modificăm legea ca să efectuăm descentralizarea. Noi tot vorbim de concept național, de decentralizare, dar pe de o parte vorbim una, pe de altă parte facem hipercentralizare. Sunt scopuri și interese ale unor funcționari înalți ca să țină în mâini fluxul de utilaj medical și de medicamente. Pentru că altfel instituția medicală și-ar dirija singură aceste probleme: ar procura utilajul de care are nevoie și ar procura medicamentele de care are nevoie. Astăzi toate instituțiile sunt aproape diferite, cu diferite profiluri, cu diferiți pacienți, nu poți să spui că un pacient cu aceeași patologie poate fi tratat la fel. Chiar dacă avem protocoale clinice, noi trebuie să le respectăm. Dar sunt situații ieșite din comun și eu pot să vă dau zeci de exemplu, spitalul clinic municipal „Sfânta Treime” cazul tratat în reanimare costă câteva mii de lei, iar astăzi instituția cheltuie câteva zeci de mii de lei pentru un pacient care ajunge în reanimare. Iată de aici și apar aceste probleme. Instituția nu poate să-și rezolve problemele sale pentru că banii care vin de la companie sunt puțini, iar cheltuielile pentru serviciile medicale sunt mult mai mari. Astăzi instituțiile medicale lucrează cu medicamente de generații mai joase decât ceea ce avem pe piață. Spre exemplu, antibiotice avem de generația a patra, multe antibiotice care sunt astăzi în instituțiile medicale sunt de generația a doua, de generația treia. Deci, care medicament este mai eficient? Acel care este mai performant sau acel cu care tratăm de zeci de ani? Nu vreau să spun că acele de generație mai joasă sunt medicamente rele sau de calitate proastă, dar cerințele zilei de azi sunt cu totul altele. Și pacienții cunosc foarte bine ce medicamente sunt astăzi pe piața Republicii Moldova și insistă să fie tratați cu medicamente bune.”

Europa Liberă: Deci, voința politică iarăși e pusă în joc?

Mihai Moldovanu: „Sigur că da. Ar trebui să existe voință politică și să mergem pe calea descentralizărilor. Sistemul național de sănătate are nevoie de autonomie totală, ca să poată gestiona activitatea.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG