„Doar ideea unei suspendări a președintelui unei țări vecine celei mai fierbinți zone de conflict din lume, cu câteva săptămâni înaintea terminării mandatului, (...) e suficientă ca oricine aude așa ceva să își facă o cruce mare”, scrie Iulian Leca pe site-ul ziare.com. Un alt comentator se minunează că două evenimente de maxim interes și pline de consecințe pentru România au fost aruncate în derizoriu în țară în numele aceluiași vechi „război între palate”. Mircea Morariu, de la Adevărul, care semnează acest ultim articol, se referă la propunerea comisarului european din partea României și la summit-ul NATO din Țara Galilor. Prima chestiune s-a transformat într-un scandal: premierul nu i-a spus președintelui pe cine propune, după ce președintele făcuse mai demult cam același lucru. Summit-ul NATO însă, arată Morariu, obliga prin importanța enormă a deciziilor luate cel puțin la acuratețe în informația oferită de presă și mass media. Ei bine, și de această dată s-ar fi preferat unghiurile din care șeful statului și al guvernului s-au putut vedea în plin pugilat al declarațiilor.
În România liberă, Dan Cristian Turturică arată că problema României a rămas aceeași de 25 de ani: cu cât evenimentele externe sunt mai abrupte, mai rele, cu atât ele produc avantaje pentru România. De la 11 septembrie 2001 până la anexarea Crimeii, ce se întâmplă la alții subliniază importanța geostrategică a țării. Așa se face că astăzi România are, în materie de securitate, toate garanțiile pe care și le-ar fi putut dori. Și ar mai fi de remarcat că linia politică prin care acest lucru a fost posibil e încă păstrată, deși de trei ani guvernează socialiștii, politicieni care, în această chestiune, ”joacă la impuse”, cum spune Turturică. NATO își face treaba, adaugă el, dar trebuie să și-o facă și românii, să rezolve cele două mari vulnerabilități: clasa politică neprofesionistă, coruptă și ireponsabilă și mediul investițional neatractiv. Dacă nu, oricât de mari ar fi avantajele apartenenței la NATO și la Uniunea Europeană, România va începe în curând să piardă. Apropiata campanie electorală ar fi ultima ocazie în care alegătorii mai pot pricepe, dacă vor, cine chiar se gândește la viitorul țării, se mai arată în România liberă.
Editorialul ziarului Evenimentul zilei este semnat de Mălin Bot și atrage de asemenea atenția că România trebuie să deschidă bine ochii la ce se întâmplă în jur și la ce face prin politica de acasă. De pildă, ar fi bine să observe unele coincidențe care nu s-au văzut tocmai bine în 2012 și 2013. În 2012, Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, condus de colonelul în rezervă Mircea Dogaru, organiza proteste de stradă foarte agitate. Era același om care negociase cu Uniunea Social-Liberală, formată pe atunci din Partidul Social-Democrat, Partidul Național Liberal și Partidul Conservator, anihilarea Curții Constituționale a României și a Direcției Naționale Anticorupție. În septembrie 2013, coincidență, colonelul Dogaru se întâlnea la București cu ideologul lui Vladimir Putin, Alexandr Dughin. Mălin Bot subliniază: acum un an, un scenariu de rupere de către Rusia a unor bucăți din Ucraina ar fi fost tratat de paranoia. Acum se vede însă clar „o țară distrusă de război și dezmembrată de grupări teroriste susținute de Moscova”.
