Linkuri accesibilitate

Ucraina și modelul Bosniei-Herțegovina


Ucraina: harta refugiaților din est și din Crimeea.

Ucraina: harta refugiaților din est și din Crimeea.

Analiștii susțin că „soluţia bosniacă” răspunde cel mai bine intereselor strategice ale Rusiei.

Se vorbeşte mult despre modelul transnistrean, atunci când analiştii şi politicienii occidentali încearcă să ghicească ce vrea să obţină Kremlinul în estul Ucrainei. Regiuni separatiste, cum sunt Abhazia sau Osetia de sud fin Georgia, care deşi nerecunoscute au mare influenţă asupra politicii interne dar mai ales externe a ţării din care fac, şi nu fac parte? Este exact ambiguitatea care poate bloca integrarea Moldovei sau a Georgiei în Uniunea Europeană, dar mai ales în Alianţa Nord-Atlantică. Există însă o alternativă, cu nimic mai atrăgătoare pentru Kiev: modelul Bosniei. Ileana Giurchescu rezumă relatarea corespondentului Europei Libere Charles Recknagel.

Bosnia are preşedinţie triplă, care reflectă componenţa etnică a republicii, un model care se repetă la toate nivelele administrative.

Deşi pacea domneşte de aproape 20 de ani, de la semnarea acordului de la Dayton, Bosnia este o ţară profund divizată, și instabilă.

Toate ţările fosta Iugoslavie s-au integrat sau s-au apropiat de Uniunea Europeană, NATO şi alte structuri occidentale. Nu şi Bosnia, împiedicată de structura ei federală.

Este motivul pentru care unii analişti ruşi cred că Bosnia este modelul la care se uită Kremlinul, când se gândeşte la viitorul Ucrainei.

Feodor Lukyanov, editor al publicaţiei „Russia in Global Affaires”, susţine că modelul bosniac a fost discutat de multe ori: estul Ucrainei ar urma să primească o autonomie lărgită, aproape de auto-guvernare, dar să rămână parte din Ucraina.

Astfel, continuă Lukyanov, estul apropiat de Moscova ar putea împiedica apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană dar mai ales de NATO, alianţa fiind percepută, pe drept sau pe nedrept, la Moscova drept o ameninţare directă.

Oficial, Moscova nu a propus niciodată crearea, pe criterii etnice, a două regiuni autonome în Ucraina, în est şi în vest, aşa cum Bosnia constă din Republica Srpska şi partea croato-musulmană. Dar ar fi alternativa la alte două scenarii, care nu convin deloc Rusiei.

Unul este descentralizarea Ucrainei, propusă de preşedintele Petro Poroşenko, ceea ce ar da mai multă autonomie tuturor regiunilor din Ucraina, fără a ţine cont de factorul etnic.

Al doilea scenariu posibil este destrămarea Ucrainei, or Moscova a declarat în repetate rânduri că vrea să menţină unitatea ţării vecine.

Feodor Lukyanov crede că „soluţia bosniacă” răspunde cel mai bine intereselor strategice ale Rusiei.

„Este important ca estul ţării, controlat acum de separatiştii pro-ruşi, să rămână parte integrantă din Ucraina. Numai aşa poate zădărnici planurile Kievului de apropiere sau chiar integrare în Uniunea Europeană şi eventual Alianţa Nord-Atlantică”, argumentează Lukyanov.

Dacă Ucraina ar urma soluţia bosniacă, estul ar deveni un fel de Republica Srpska, apropiată de Moscova, remarca şi Ivan Krastev, analist la Centrul pentru Strategii Liberale de la Sofia , într-un comentariu pentru săptămânalul „Prospect”.

Ucraina ar rămâne o ţară unită oficial, dar profund divizată şi incapabilă din acest motiv să ia orice decizie importantă fără aprobarea tacită a Moscovei.

Mai mult, soluţia ar putea fi acceptată şi de comunitatea internaţională care insistă asupra menţinerii unităţii teritoriale a Ucrainei.

Unii analişti cred că acesta este motivul pentru care separatiştii par să renunţe la ideea independenţei regiunii de est în schimbul unei autonomii lărgite – declara acum o săptămână analistul Alexander Suşenko postului de televiziune ucrainean Canal 5.

XS
SM
MD
LG