Linkuri accesibilitate

Sinodul BO din Moldova a lansat o campanie de denigrare a UE (Jurnal de Chișinău


Moldova -- chiosc de ziare (news stand)

Moldova -- chiosc de ziare (news stand)

Producătorii moldoveni de fructe ar fi găsit o posibilitate de a ocoli embargoul rusesc (Newsmaker.md)

Presa de la Chişinău consemnează modul diferit cum au abordat actualul şi fostul şef de stat, actualmente liderul opoziţiei comuniste, Vladimir Voronin, subiectul nevoii revizuirii Constituţiei şi a atribuţiilor Curţii Constituţionale. Prilejul l-a constituit o conferinţă internaţională dedicată celei de-a 20-a aniversări a Constituţiei Republicii Moldova, la care au participat preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, preşedintele Nicolae Timofti, speakerul Igor Corman, premierul Vlad Filat şi alţi oficiali. Preşedintele Timofti, chiar dacă consideră a fi absolut firesc ca o Constituție să fie adaptată la noile realități politice, economice și sociale, crede totuşi că în Republica Moldova nu s-a consolidat încă un potențial intelectual și politic pentru a putea adopta, în colaborare cu Comisia de la Veneția, o nouă Constituție. Fostul preşedinte Vladimir Voronin, preşedinte al PCRM, arată, însă, într-o declaraţie, că „ Legea Fundamentală este una bună şi funcţională” şi nu trebuie supusă intereselor politice şi de partid. Ceea ce face, potrivit lui Voronin, Curtea Constituţională care, aşa cum crede el, a subordonat Constituţia Declaraţiei de Independenţă, pentru a satisface interesele ideologice ale cuiva. Liderul opoziţiei comuniste mai consideră că parlamentul nou ales după alegerile din 30 noiembrie a.c. va trebui să reevalueze statutul acestei curţi.

Anunţând debutul sesiunii parlamentare, agenţia IPN enumeră mai multe „restanţe” din sesiunea trecută a parlamentului, având în vedere proiectele ce au fost examinate doar în primă lectură, prin urmare ar trebui supuse lecturii finale. Printre cele mai importante menţionate de agenţie figurează legile cu privire la stabilirea unei cote de reprezentare a femeilor pe listele electorale; alocaţiile de la bugetul de stat pentru formaţiunile politice; desfăşurarea alegerilor parlamentare şi a referendumurilor republicane pe parcursul a două zile în secţiile de votare din străinătate; transparenţa proprietăţii mass-media; ajustarea legislaţiei naţionale la prevederile Legii privind statutul special al Unităţii Teritorial Administrative Găgăuzia.

Banca de Economii se va uni în curând cu Unibank, scriu mai multe medii din Chişinău, citând agenţia Informarket. Mass-media califică presupusa tranzacţie cacea mai mare şi mai de durată (procedurile pot dura de la câteva luni până la doi ani, în funcție de mai mulţi factori) fuziune din istoria sistemului bancar moldovenesc. Fuzionarea celor două instituții bancare nu va aduce prejudicii statului în sensul că la BEM cota statului de 33, 33% va fi mai scumpă, apreciază agenţia, care nu dă însă amănunte despre tranzacţie.

Între timp, Banca Naţională a anunţat că examinează în prezent „cererea parvenită din partea Băncii de Economii S.A. pentru procurarea cotei de 100 % din capitalul social al B.C. „UNIBANK” S.A.. Tranzacţia nu presupune în sine fuziunea celor două bănci.", se spune într-un comunicat al BNM. „În cazul în care o bancă procură cota de 100% din capitalul altei bănci, după obţinerea permisiunii prealabile din partea BNM, ambele bănci continuă să opereze ca două entităţi separate, au conducere proprie și obligația individuală de a respecta legislația Republicii Moldova și actele normative ale BNM”, a mai precizat banca centrală.

Sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldova a lansat o campanie de denigrare a Uniunii Europene”, scrie în articolul său din „Jurnal de Chişinău” Svetlana Corobceanu. Referindu-se la o declaraţie „care acuză Uniunea Europeană de toate relele posibile”, autoarea menţionează că „întâmplător sau nu, sinodul a emis această declaraţie în prag de campanie electorală, iar mesajul este deja propagat în biserici”. Citat în articol, preotul paroh al Bisericii „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din capitală, Petru Buburuz, a declarat că şi el este de părere că în Europa există tendinţe care pot fi criticate. „Dar ele nu există doar în Europa, ci şi în Rusia, şi chiar în sânul bisericii din Republica Moldova”. /…/ Din păcate, este evident că declaraţia Sinodului BOM este o directivă a Moscovei, a mai spus preotul. „E trist când biserica se bagă în politică, cu atât mai mult cu cât îndeplineşte comenzile altui stat, care, de fapt, vrea să ne înghită, să ne distrugă şi nu ne doreşte înflorirea şi prosperitatea”, a continuat el.

Editorialistul Mircea V. Ciobanu califica în comentariul său din „Jurnal de Chişinău” ca „surprinzătoare” declaraţia premierului Leancă despre faptul că soluţia cea mai bună ar fi ca partidele din coaliţia proeuropeană să meargă în alegeri ca o forţă comună. Nu ştiu dacă a coordonat cu liderul său de partid, dar declaraţia anunţă o schimbare de optică în abordarea subiectului de către un politician activ”. Autorul observă, însă, că chiar partidul din care face parte premierul s-a grăbit să declare limpede că va merge în alegeri de unul singur. „Leancă nu mai ţine cont de opinia partidului?” se întreabă retoric autorul.

„Newsmaker.md” pretinde, într-un articol semnat de Nicolai Paholniţki şi Vladimir Soloviov, că producătorii moldoveni de fructe ar fi găsit o posibilitate de a ocoli embargoul rusesc. „Embargoul Rusiei nu a influenţat critic asupra volumului de export al fructelor moldoveneşti, cel puţin când e vorba de mere. Producătorii chestionaţi de newsmaker.md orientaţi anterior sută la sută spre piaţa rusă susţin că livrează în continuare cantităţi mari de mere. Pur şi simplu acum acestea ajung în Federaţia Rusă via Belarus unse doar se schimbă certificatele de provenienţă”. Potrivit autorilor, faptul că volumul exportului nu s-a diminuat a fost recunoscut şi de premierul Leancă. Între timp însă vama moldovenească refuză să ofere datele oficiale privind exportul de fructe”.

Editorialistul Nicolae Negru scrie în articolul său de fond din „Ziarul Naţional” despre controversa – speculată, cel puţin – privind eventuala rocadă Filat-Leancă pe primul loc în lista electorală a PLDM. Comentând unele abordări în acest sens din presă, dl Negru arată că „o confruntare dintre Leancă, a cărui popularitate e în ascendenţă, căruia i se trezeşte gustul pentru putere, şi Filat, care şi-a ratat prima şansă, care este încolţit din toate părţile, „bătut cu picioarele”, era previzibilă, firească, într-o măsură oarecare. Posibilitatea de a-i porni unul împotriva altuia, din calcul egoist, meschin sau pentru a dezbina şi a distruge PLDM nu putea să le scape celor interesaţi”. Cu toate acestea, „situaţia poate fi depăşită printr-o abordare corectă, care depinde, la rândul ei, de modul cum este conceput şi cum evoluează PLDM: ca un partid european, flexibil, dinamic, reactiv sau ca o structură anchilozată, rigidă, de tip comunist, sovietic, unde totul orbitează în jurul primei persoane din partid”, consideră editorialistul.

Conducerea postului public de televiziune „Moldova 1” examinează posibilitatea unor măsuri care să determine operatorul național „Moldtelecom” să restabilească acest post pe prima poziție în lista posturilor tv difuzate abonaților televiziunii digitale, arată „Ziarul Naţional”. La 25 august, „Moldtelecom” a anunțat că a schimbat ordinea canalelor, postul public de televiziune ajungând pe poziția a cincea în listă după „Prime”, „2 Plus”, „Canal 3” și „Publika TV”, posturi considerate ca aflându-se sub controlul politicianului şi controversatului om de afaceri Vlad Plahotniuc.

XS
SM
MD
LG