Linkuri accesibilitate

Mihai Balan: „Peste 100 de ONG-uri, servicii și organizații, partide, mass-media sunt gata să sfâșie acest pământ, să rupă în bucăți R. Moldova”


Mihai Balan

Mihai Balan

Interviu cu Directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova.

Europa Liberă: Ținând cont de situația din regiune, cât de asigurată este astăzi securitatea statului, dacă e să luăm în calcul tot ce se întâmplă în jurul Moldovei?

Mihai Balan: „Desigur că situația din regiune este foarte complicată și se răsfrânge negativ asupra situației în Republica Moldova. Aș vrea să menționez din start că situația este sub control, conducerea țării permanent este informată despre situația din țară și din regiune, iar la ședințele săptămânale la prim-ministru se face o trecere în revistă a riscurilor și amenințărilor securității Republicii Moldova, se pun sarcini concrete pentru a nu permite destabilizarea situației. Este important să fim vigilenți, să nu ne dedăm provocărilor din partea acelor forțe care nu doresc binele țării noastre. Cu părere de rău, provocatori de aceștia sunt mai mulți decât cei care iubesc Republica Moldova.

Serviciul de Informații și Securitate a elaborat o hartă a riscurilor și amenințărilor securității statului. Iată, puteți să vedeți și dumneavoastră, aș menționa că peste 100 de ONG-uri, servicii și organizații, partide, mass-media sunt gata să sfâșie acest pământ, să rupă în bucăți țara. Menționez doar că SIS-ul cunoaște și monitorizează în limitele legislației aceste structuri și persoane. Să nu se creadă că totul se permite în țara noastră. Vă sigur că nicio declarație cu tentă extremistă sau separatistă nu este lăsată fără atenția SIS-ului. Și dacă nu azi, mâine autorii acestora vor trebui să răspundă în fața legii.”

Europa Liberă: Domnule director, ați vorbit despre riscuri, amenințări. Să insistăm un pic asupra acestor momente pentru că riscurile, amenințările ar putea să facă și mai vulnerabilă statalitatea, independența și suveranitatea statului acesta.

Mihai Balan: „Desigur că problema transnistreană este cea mai mare amenințare a securității Republicii Moldova, dar concomitent este și cea mai

Ce pericol poate fi mai mare decât atunci când 10% din teritoriul Republicii Moldova este ocupat de formațiuni separatiste, staționează ilegal trupe străine, sunt organizate anumite grupări care se ocupă cu contrabanda, crime organizate etc...

dureroasă problemă pentru noi. Ce pericol poate fi mai mare decât atunci când 10% din teritoriul Republicii Moldova este ocupat de formațiuni separatiste, staționează ilegal trupe străine, sunt organizate anumite grupări care se ocupă cu contrabanda, crime organizate etc…”

Europa Liberă: Dimensiunea economică este afectată de aceste riscuri?

Mihai Balan: „Fără doar și poate. Factorii majori de risc de origine economică sunt generați de dependența față de sistemul energetic, precum și de alte ramuri ale economiei. Embargoul la legume și fructe, vin și struguri este, de asemenea, un pericol pentru securitatea statului.

De asemenea amenințări asupra securității statului sunt amenințările asimetrice, aici e vorba de problema terorismului, de migrația ilegală, contrabandă, proliferarea armelor de distrugere în masă, crima organizată. Aici noi cooperăm cu Serviciile Speciale partenere din Europa și din spațiul ex-sovietic.

Aici aș menționa chiar un caz de posibil act de terorism în perioada anului 2013, când Serviciul nostru a fost implicat în depistarea unor persoane care intenționau să întreprindă acte de terorism atât în țara noastră, cât și în regiune. Grație acțiunilor comune ale Serviciilor de Informații și Securitate și Ministerului Afacerilor Interne desigur că aceste persoane au fost reținute și transmise Serviciilor Speciale ale țării din estul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Un atac cibernetic ar fi un pericol la adresa securității statului?

Mihai Balan: „La momentul zilei de astăzi terorismul cibernetic, să îl numim așa, se consideră o amenințare foarte serioasă nu numai în Republica Moldova, dar practic e o amenințare mondială. Serviciul nostru de asemenea colaborează cu diverse Servicii Speciale străine, inclusiv se desfășoară anumite seminare și traininguri în Europa, în Occident la acest subiect pentru că într-adevăr acesta este un pericol extraordinar. Atacuri cibernetice, mai ales în perioada 2012-2013 au fost și în Republica Moldova. La acel moment Serviciul desigur că a întreprins măsurile respective pentru a debloca acele atacuri cibernetice care au fost la unele instituții din Republica Moldova. La moment, în cadrul Serviciului de Informații și Securitate la începutul

Atacuri cibernetice, mai ales în perioada 2012-2013 au fost și în Republica Moldova...

anului 2014 a fost formată o direcție specială care se ocupă anume cu crimele cibernetice, cu depistarea acestor crime și ne străduim să întreprindem acele măsuri concrete care să lupte cu acest pericol.”

Europa Liberă: Domnule Mihai Balan, cum depistați provocatorii, de exemplu, care se regăsesc în mulțimi?

Mihai Balan: „Acesta este un subiect separat în activitatea Serviciului și aș spune că foarte mult depinde de pregătirea profesională a ofițerilor Serviciului de Informații și Securitate pentru a depista acești provocatori. Nu este atât de simplu, se întreprind anumite măsuri operative într-o schemă concretă care ulterior dă rezultatele necesare. Desigur, eu aici aș menționa că permanent se simte lipsa pârghiilor necesare pentru a depista acești provocatori sau practic a depista și alte elemente care destabilizează situația în Republica Moldova.

În pofida problemelor existente, Serviciul reușește să depisteze acei provocatori care în ajunul sau în perioada anumitor evenimente intenționează să întreprindă acțiuni de destabilizare. Aici aș menționa cazul din sudul Republicii Moldova care ofițerii din cadrul Serviciului au întreprins o gamă întreagă de acțiuni care s-au soldat cu depistarea anumitor persoane care

La sud anume au fost descoperite anumite grupări chiar de provocatori și organizatori care recrutau cetățeni ai R. Moldova, ulterior având sarcina de a destabiliza situația...

aveau intenții de a întreprinde anumite acțiuni subversive în perioada anumitor manifestații organizate în Chișinău. La sud anume au fost descoperite anumite grupări chiar de provocatori și organizatori care recrutau cetățeni ai Republicii Moldova din sudul Republicii Moldova care ulterior treceau anumite cantonamente, să spunem așa, în afara țării, ulterior având sarcina de a destabiliza situația în Republica Moldova.

Nu aș vrea să vorbesc mai mult la acest subiect deoarece ancheta continuă și în zile apropiate va avea loc o nouă ședință de judecată referitor la acest caz. Cel mai periculos este la acest capitol faptul că în procesul dat sunt implicate persoane cu funcții de răspundere din administrația UTAG, din administrația Găgăuziei.”

Europa Liberă: Unii cred că Nistrul este trecut de foarte mulți provocatori. Confirmă SIS-ul acest lucru?

Mihai Balan: „Acest subiect deseori este abordat în societate. Reieșind din situația din regiune și din Republica Moldova la momentul actual, atât Serviciul de Informații și Securitate, cât și Ministerul Afacerilor Interne întreprind măsuri sporite la efectuarea controlului persoanelor care intră în Republica Moldova, mai ales în Aeroportul Chișinău. Au fost cazuri când atât noi, cât și ofițerii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne au depistat persoane care intenționau să intre în Republica Moldova, având scopuri neclare de aflare în țară, dar ulterior ei au fost expulzați din țară.”

Europa Liberă: Pentru că se apropie campania electorală, e pregătit SIS-ul să asigure liniștea, să nu apară provocări, să nu se ajungă la confruntări care să destabilizeze situația, de exemplu, așa cum a fost în 2009, la 7 aprilie?

Mihai Balan: „Serviciul de Informații și Securitate este pregătit pentru a asigura securitatea Republicii Moldova, nu numai în perioada campaniei electorale. Aș menționa că marcăm 23 de ani de la fondare, într-o perioadă deloc nu simplă pentru Republica Moldova, cu un început agresiv al campaniei electorale pentru alegerile în Parlamentul Republicii Moldova de către unele forțe politice, războiul din regiune, conflictul transnistrean, încercări și declarații extremiste în diferite regiuni ale țării. Deținem informații că sunt provocatori care au intenția de a destabiliza situația din Republica Moldova, mai ales în campania electorală. Atrag atenția cetățenilor să fie vigilenți și să nu reacționeze la acțiunile provocatorilor, îndeosebi în timpul manifestațiilor în mase.”

Europa Liberă: În societate se vorbește mult că ar trebui nouă, cetățenilor, să ne fie frică că sunt ascultate telefoanele. La capitolul interceptarea convorbirilor telefonice s-au schimbat lucrurile în bine sau din contra?

Mihai Balan: „SIS-ul nu interceptează convorbirile telefonice. SIS-ul asigură tehnic interceptările convorbirilor telefonice care prevede conexiunea la operatorul subdiviziunilor specializate ale MAI, CNA, Serviciul Vamal și Poliția de Frontieră. Începând cu 2013, s-a schimbat modalitatea interceptărilor, au fost introduse modificări referitor la investigațiile speciale. Și din momentul intrării în vigoare a acestei legi, 8 decembrie 2012, desigur că interceptările

SIS-ul nu interceptează convorbirile telefonice. SIS-ul asigură tehnic interceptările convorbirilor telefonice care prevede conexiunea la operatorul subdiviziunilor specializate...

telefonice pot fi numai în baza judecătorului de instrucție la demersul unui procuror, în cadrul unui dosar penale. Adică nu e așa de simplu să iei decizia pentru interceptarea convorbirilor telefonice. Dar, ca să fie clar cum s-au interceptat convorbirile telefonice până a primi această lege, aș putea să menționez doar atât: practic, în 2013, comparativ cu 2012, numărul de interceptări a convorbirilor telefonice de către structurile abilitate s-a micșorat de două ori.”

Europa Liberă: Dar sunt voci care spun că ar exista actori care ar poseda utilaj mai performant chiar decât SIS-ul. Dispune Serviciul de Informații și Securitate de utilaj performant ca să asigure și această latură a problemei?

Mihai Balan: „Anume această problemă joacă un rol foarte important în cadrul investigațiilor speciale, anume interceptarea convorbirilor telefonice. Pentru aceasta este nevoie de un aparataj performant, un aparataj bun. Serviciul de Informații și Securitate dispune de un asemenea aparataj care a fost procurat încă în anul 2008, în perioada când șeful Serviciului era domnul Artur Reșetnicov. În perioada 2008, probabil, acesta era cel mai performant, dar noi nu stăm şi folosim numai acest aparataj. Practic în fiecare an desigur că procurăm utilaje care corespund necesităţilor zilei de azi.”

Europa Liberă: Recent l-am auzit pe secretarul Aparatului Preşedinţiei, domnul Ion Păduraru, care zicea că SIS-ul nu doarme. Cum ar trebui să înţelegem acest lucru?

Mihai Balan: „SIS-ul nu a dormit până la mine şi nu doarme până în ziua de azi. SIS-ul nu poate face declaraţii la fiecare acţiune care este întreprinsă pentru asigurarea securităţii statului.”

Europa Liberă: De ce sunteţi atât de zgârciţi în a face declaraţii?

Mihai Balan: „Serviciul de Informaţii şi Securitate este o instituţie specială, o instituţie secretă. Sunt anumite acţiuni ale Serviciului protejate de legislaţie şi nimeni nu este în drept de a face declaraţii şi de a le prezenta opiniei publice. Acesta este un subiect foarte important în cadrul informării Serviciului de Informaţii şi Securitate, anume transparenţa activităţii Serviciului, care noi practic ne străduim să fie reflectate pe site-ul Serviciului de Informaţii și Securitate.”

Europa Liberă: Vedeţi finalitatea reformei pe care aţi început-o? Cu ce ar trebui să se soldeze această reformă?

Mihai Balan: „SIS-ul trebuie să fie în avangarda tuturor reformelor. De aceea a fost elaborat un pachet de legi care prevăd modificări esenţiale în activitatea

SIS-ul trebuie să fie în avangarda tuturor reformelor...

SIS-ului. Dorim ca Serviciul de Informaţii şi Securitate că aibă acele atribuţii care ar putea asigura securitatea cetăţeanului, statului, societăţii. Vorbesc despre aceasta, deoarece pe parcursul a 23 de ani au fost mai multe încercări de reforme, dar ele s-au limitat doar la reducerea de atribuţii sau, mai bine zis, la slăbirea lui, anume a SIS-ului.

Ultima lovitură a fost prin aprobarea Legii privind activitatea specială de investigaţii. Cele mai eficiente măsuri speciale de investigaţii, de altfel, caracteristice unui serviciu secret, pot fi desfăşurat doar în cazul unui dosar penal, după ce a fost săvârşită o infracţiune. Pe când Serviciul are atribuţii de a preveni, anticipa şi contracara infracţiunile respective prin măsuri non-penale.

În modul acesta soluţia optimă este instituirea mandatului de securitate, care ar permite efectuarea măsurilor speciale de investigaţie în afara dosarului penal. Acest document se autorizează de către un judecător special, desemnat în cadrul Curţii de Apel. Mandatul de securitate se va elibera în cazul existenţei

Mandatul de securitate se va elibera în cazul existenţei unei informaţii ce vizează planificarea sau săvârşirea unor fapte ce prezintă pericol deosebit pentru securitatea statului...

unei informaţii ce vizează planificarea sau săvârşirea unor fapte ce prezintă pericol deosebit pentru securitatea statului – spionaj, trădare de patrie, acţiuni care au ca scop răsturnarea prin violenţă a autorităţilor legale, actele teroriste etc.”

Europa Liberă: Şi de ce în Parlament atunci există mai multe puncte de vedere?

Mihai Balan: „Desigur că este mai uşor de a scoate atribuţiile unui serviciu special secret, cum s-a petrecut în aceşti 23 de ani, şi este foarte greu de a întoarce aceste pârghii care ar face ca Serviciul să fie puternic şi să întreprindă acele măsuri concrete pentru a asigura securitatea statului. Aţi observat cu toţii ce se întâmpla în Parlament, când a fost abordată problema de atribuire Serviciului de Informaţii şi Securitate mandatul de securitate, care permite desfăşurarea anumitor investigaţii în afara dosarului penal. Dar vedeţi cine se opune acestui mandat de securitate. Adică, se confirmă teza aceea că unii nu vor să fie un Serviciu puternic, care să-şi facă datoria faţă de cetăţean, faţă de stat.”

Europa Liberă: Este adevărat că Moldova ar fi împânzită de KGB-işti? Sau, mai degrabă, poate ar trebui să vă întreb de FSB-işti?

Mihai Balan: „În Republica Moldova activează Serviciile Speciale nu numai ale Federaţiei Ruse, dar şi ale altor state. Fiecare ţară are interes faţă de Republica Moldova şi îşi face misiunile conform legislaţiei. Cum şi noi avem interesul în alte state şi ne facem datoria pentru asigurarea securităţii statului Republica Moldova.”

Europa Liberă: S-au acumulat mai multe dosare pe mai multe cazuri, despre ele se discută parţial, nu în totalitate. De ce?

Mihai Balan: „Nu înţeleg care dosare. Fiindcă foarte mult s-a discutat referitor la dosarele din perioada anilor 90, despre dosarele de la 7 aprilie etc. Dacă să

În aprilie 1990, majoritatea dosarelor operative şi cele de agentură, conform unei indicaţii a KGB-ului sovietic, au fost expediate la Tiraspol, iar altele lichidate. Cantitatea dosarelor expediate şi denumirile convenţionale ale acestora nu sunt cunoscute...

vorbim despre dosarele de până la independenţa Republicii Moldova, aş vrea să menţionez că în aprilie 1990, majoritatea dosarelor operative şi cele de agentură, conform unei indicaţii a KGB-ului sovietic, au fost expediate la Tiraspol, iar altele lichidate. Cantitatea dosarelor expediate şi denumirile convenţionale ale acestora nu sunt cunoscute. În arhiva Serviciului se află doar recipisele semnate de şefii subdiviziunilor care au expediat dosarele, precum şi ale ofiţerilor responsabili de recepţionarea sacilor.”

Europa Liberă: La Tiraspol acum aceste dosare ar putea să mai fie găsite?

Mihai Balan: „Din informaţiile de care dispunem, precum că sunt, dar este informaţie precum că au fost trimise şi la Moscova. La moment în custodia depozitului Serviciului de Informaţii şi Securitate sunt stocate spre păstrare 114 dosare originale şi, respectiv, 230 dosare duplicate de agentură, iniţiate în privinţa persoanelor racolate în perioada Comitetului Securităţii de Stat, KGB-ul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti.”

Europa Liberă: Pe parcursul independenţei statului, de la proclamarea ei încoace, au fost nimicite dosare, au fost distruse dosare?

Mihai Balan: „Pe parcursul perioadei 23 iunie 1990 – 1 septembrie 2012 în total au fost nimicite 10760 de dosare în baza ordinelor Preşedintelui Comitetului de Securitate de Stat al URSS, miniştrilor Securităţii Naţionale a Republicii Moldova, directorilor Serviciului de Informaţii şi Securitate. În 1991, 1992 şi 1993, când Republica Moldova era deja stat independent, au fost lichidate 563 de dosare, atenţie!, în baza ordinului Preşedintelui Comitetului Securităţii Stat, KGB URSS, Kriucikov, ordinul cu privire la perfecţionarea sistemului de evidenţă şi păstrare a documentelor de agentură în organele securităţii statului. Comentariile sunt de prisos.”

Europa Liberă: Puteţi deconspira pe cineva?

Mihai Balan: „Nu pot să-mi asum responsabilitatea ca să deconspir pe cineva. Multe discuţii au fost referitor la distrugerea materialelor privind evenimentele din 7 aprilie 2009. În fiecare an când ajungem în ajunul acestei aniversări, permanent se discută ce se face, care sunt rezultatele, soarta dosarelor etc., etc. Chiar şi anul acesta şi în plenul Parlamentului am dat răspuns la unele probleme care ţin de competenţa Serviciului de Informaţii şi Securitate referitor la evenimentele din 7 aprilie.”

Europa Liberă: Ideea precum că fostul şef de SIS, domnul Reşetnicov, a distrus mii de documente se confirmă?

Mihai Balan: „Despre aceste dosare a vorbit concret domnul Valentin Dediu, ex-vicedirector al Serviciului de Informaţii şi Securitate, care a prezentat informaţie concretă, clară referitor la dosarele din 7 aprilie 2009.”

Europa Liberă: La ceas aniversar aveţi şi un mesaj?

Mihai Balan: „Adresez sincere felicitări colectivului de ofiţeri şi civili ai Serviciului de Informaţii şi Securitate, membrilor familiilor lor cu prilejul zilei profesionale. Le urez sănătate şi succes. Exprim mulţumire tuturor pentru activitatea pe care o desfăşoară întru asigurarea securităţii naţionale a Republicii Moldova. Exprim mulţumiri veteranilor care au activat în organele Securităţii şi au apărat independenţa şi integritatea teritorială a ţării noastre. Sunt convins: colectivul pe care am onoarea să-l conduc şi în continuare va servi cu devotament Republica Moldova.”

XS
SM
MD
LG