Linkuri accesibilitate

Lumea s-a cam săturat de naraţiuni interminabile cu iz politic. Lumea vrea fapte.

Discuţiile şi interviurile cu politicienii autohtoni sînt, de la 1991 încoace, piatra de temelie a mass-mediei moldoveneşti. Nimeni nu-i concurează pe conducători şi pe exploratorii domeniului politic. Poate doar, de la o vreme, vedetele recente.

Politicienii-conducătorii-liderii partinici sînt mereu prezenţi pe sticlă, în emisiuni, la talk-show-uri, li se aud mereu vocile la radio, apar mereu pe site-uri şi pe reţele de socializare. Ei au mai mulţi prieteni pe FB decît simplii muritori! Ei sînt prietenii tuturor!

Am fost bombardat în anii tranziţiei cu atîtea interviuri şi discuţii cu politicieni din RM, încît am încetat treptat să le mai citesc. Prima dată am avut senzaţia asta de saţietate, de mare plictiseală, acum cîţiva ani, după ce am citit cu mare greu un monolog al unui lider partinic. Monologul acela era lung şi conţinea multe fraze alambicate, dar parcă nu spunea nimic. Citeam frazele acelea lungi şi înţelegeam mai bine ca oricînd că ele nu au nici o legătură cu viaţa mea de zi cu zi. Era ca şi cum îmi vorbea cineva dintr-un univers paralel, construit după principii necunoscute.

O precizare importantă: toate interviurile şi discuţiile astea, care conţineau promisiuni-planuri măreţe-idei revoluţionare, aveau mereu ca fundal o realitate searbădă, o lume golită de valori şi de repere morale, o societate dezagregată şi debusolată. Am înţeles încet-încet că interviurile şi discursurile conducătorilor autohtoni nu prea au de-a face cu cotidianul simplilor muritori.

Cu adevărat insuportabilă devine invazia mediatică a politicienilor în campaniile electorale. Atunci mesagerii arenei politice sînt mereu pe sticlă, pe net, la radio, în ziare. Şi pe deasupra şi cutiile poştale sînt ticsite cu fluturaşi electorali de tot soiul.

Ei de la 1991 încoace tot ne vorbesc, ne călăuzesc, răspund la întrebări, plănuiesc viitorul ţării, polemizează cu rivalii politici, ba chiar îi fac cu ou şi cu oţet. Ei vorbesc mereu, vorbesc mult, foarte mult. Mărturisesc că eu unul am cam obosit să-i citesc şi să-i ascult.

Mi se pare că – dată fiind prăpastia dintre mase şi politicieni – atenţia care li se acordă conducătorilor moldoveni e exagerată. Prea modeste le sînt realizările de la 1991 încoace ca să-i ascultăm din zori şi pînă-n noapte. Eu sincer cred că există oameni simpli care vorbesc mai puţin şi mai interesant.

Altceva e că multe din mijloacele mass-media sînt controlate chiar de aceşti conducători volubili. Iată de ce interviurile şi discuţiile cu ei se ţin lanţ.

Sper totuşi că va veni o vreme cînd conducătorii autohtoni vor deveni mai puţin vizibili şi mai eficienţi la locul de muncă. Lumea s-a cam săturat de naraţiuni interminabile cu iz politic. Lumea vrea fapte şi declaraţii succinte, la obiect.

XS
SM
MD
LG