Linkuri accesibilitate

Fondul şcolii, fondul clasei sau taxa pentru înscrierea în clasa 1 reprezintă câteva din plăţile pe care părinţii cu copii de şcoală trebuie să le facă la începutul fiecărui an şcolar.

Dreptul de a merge la şcoală sau la grădiniţă pentru fiecare copil din Republica Moldova este garantat de Constituţia ţării. Părinţii care au copii la şcoală ştiu bine, însă, că dincolo de uniforme, rechizite, ghiozdane, educaţia copiilor în sistemul de stat vine cu nişte costuri ascunse. Fondul şcolii, fondul clasei sau taxa pentru înscrierea în clasa 1 reprezintă câteva din plăţile pe care părinţii cu copii de şcoală trebuie să le facă la începutul fiecărui an şcolar. Deşi aceste plăţi au un caracter benevol, mulţi părinţi se plâng că sunt nevoiţi să dea anumite sume de bani, întrucât se tem pentru copiii lor, care ar putea avea probleme la şcoală, fie că vor fi marginalizaţi sau vor avea note mai slabe.

Ministra educaţiei, Maia Sandu, prezentă la o întâlnire cu jurnaliştii, a explicat într-un mod foarte clar care este situaţia privind finanţarea educaţiei şi dacă ar trebui sau nu să se colecteze bani de la elevi şi părinţi:

Maia Sandu

Maia Sandu

„Sunt anumite elemente care pot fi considerate legale doar dacă părinţii sunt de acord să facă aceste plăţi şi doar dacă există o transparenţă şi o evidenţă contabilă a acestor fonduri. Asemenea articole de cheltuieli cum ar fi suplimentarea salariilor profesorilor, cadouri pentru profesori, tot felul de plăţi pentru note, cum ar fi la bacalaureat şi nu numai acestea sunt plăţi ilegale pentru care se pedepseşte”.

De doi ani sistemul de învăţământ şcolar este finanţat după o formulă nouă, banii fiind alocaţi pentru fiecare elev, astfel încât toate instituţiile şcolare sunt puse în aceeaşi situaţie. Ministra educaţiei spune că acolo unde este un management foarte bun s-a reuşit să se facă foarte multe pentru şcoală şi nu mai este nevoie să se colecteze bani de la părinţi pentru construcţia cantinei sau a sălii sportive, bunăoară, cum se făcea anterior:

„Ceea ce încercăm să facem acum e să finanţăm din partea statului mai bine şcolile şi acolo unde avem administraţie publică responsabilă şi în anul trecut şi în această vară şi chiar vă rog să mergeţi să verificaţi, au fost realizate foarte multe proiecte bune de renovare a şcolilor, asta înseamnă că de la părinţi nu se mai adună bani pentru schimbat de acoperiş, schimbat de geamuri, materiale didactice. Dacă o să avem o utilizare mai eficientă a banului public, o să scadă şi presiunea pe aceste plăţi neformale”.

Noul Cod al Educaţiei, aprobat recent de Parlament, şi care urmează să intre în vigoare, după promulgarea de către şeful statului, va impune, între altele,reguli noi privin transparentizarea gestionării fondurilor în sistemul de educaţie:

Maia Sandu la întâlnirea cu presa

Maia Sandu la întâlnirea cu presa

„Ministerul Educaţiei este obligat în decurs de 12 luni să elaboreze o clasificare, un pachet de servicii în care să explice pentru ce sunt utilizaţi aceşti bani pentru copii. Acum statul alocă câte 8 mii de lei pentru fiecare copil şi mai sunt alocaţii de câte 400 mii de lei per şcoală. Şi noi o să explicăm pentru ce finanţează statul, astfel încât părintele să aibă acest document şi atunci când directorul îi zice că trebuie să dea bani pentru creioane, părintele să meargă şi să zică: „Ministerul Educaţiei spune că şi-a transferat aceşti bani pentru creioane, pentru ce îmi ceri mie aceşti bani?”. Mai sunt salariile profesorilor. Pentru că salariile sunt încă mici, noi o să operăm o majorare de salariu din septembrie. Am spus-o şi o mai spun că suplimentarea salariilor din plăţile colectate de la părinţi este o plată ilegală şi se pedepseşte”.

Am întrebat-o pe ministra educaţiei cum se luptă în cadrul ninisterului cu taxele ilegale, colectate de multe ori de fundaţii ale părinţilor, şi ce ar trebui să cunoască părinţii de la care se colectează anumite plăţi:

„Acum cum luptăm este mai dificil, pentru că noi primim scrisori de la părinţi care ne zic că nouă ni s-a sugerat insistent să venim cu aceste plăţi. Suntem obligaţi? Desigur, nu sunteţi obligaţi. După care urmează întrebarea noastră: „Vreţi să veniţi să confirmaţi lucrul acesta, ca să putem să sancţionăm un om sau doi?”. Şi aici nimeni nu vrea să vină să confirme şi astfel întrăm întrun cerc vicios, pentru că noi nu putem să rezolvăm cazul dacă nu avem o dovadă clară. Noi mergem uneori cu dovezi în judecată şi nu neapărat câştigăm aceste cazuri, dar atunci când nu avem dovezi este mult mai greu”.

Primele asociaţii obşteşti şcolare au apărut la începutul anilor 2000, când finanţarea învăţământului de la bugetul de stat era foarte joasă. Ele adunau bani de la părinţii elevilor pentru suplimentarea salariilor profesorilor sau pentru cheltuieli aferente procesului de studii. Legalizarea asociaţiilor ca ONG-uri şi colectarea banilor pe conturi bancare a contribuit cumva la reglementarea activităţii lor, dar nu s-a obţinut însă funcţionarea acestora pe bază de caracter benevol al donaţiilor, aşa cum declară actele normative.

Un studiu realizat de Fundaţia Soros Moldova în anul 2012 arata că cheltuielile formale şi informale ale părinţilor pentru educaţia copiilor lor au fost de circa 1,71 miliarde de lei, fiind în creştere cu 31 milioane de lei faţă de cheltuielile suportate în anul 2006. Practic, la fiecare leu alocat de stat, părinţii au contribuit cu încă câte un leu.

XS
SM
MD
LG