Născută pe 30 noiembrie 1974, în satul Ciorești, raionul Nisporeni. A absolivit Universitatea de Stat, facultatea Jurnalism și Științe ale Comunicării și Academia de Administrare Publică, facultatea Relații Internațonale. Până în 2012 a făcut știri la televiziune. Din 2012 este director al Centrului moldo-coreean de Informare și Acces, care activează sub egida ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor.
Luni
Dimineața începe cu o oră mai devreme. Asta înseamnă că a venit 1 septembrie. În semn de protest față de sosirea acestei date, care ne schimbă programul, servim micul dejun pe tăcute – doar zgomot de tacâmuri și gânduri somnoroase. Emoțiile primei zile de școală au rămas în clasele gimnaziale. La 17 ani, nici măcar florile nu mai sunt un atribut al evenimentului. Mai degrabă ambuteiajele din trafic.
Și mai greu este să prinzi ritmul unui început de săptămână după un week-end cu prietenii, într-un peisaj pitoresc de pe malul Nistrului. O cafea bună mă trezeşte la realitate și la agenda săptămânii care abia începe. Nu uităm să-i spunem ”La mulți ani!” lui Dumitru, un coleg de echipă.
Lipsa mașinilor parcate de-a valma în centrul orașului îmi reamintește de reuniunea miniștrilor de Externe din Uniunea Europeană și de intrarea în vigoare a Acordului de Liber Schimb. Am înțeles că avem oaspeți de vază încă de cu seară, când am întâlnit coloanele oficiale în drum spre Cricova.
Marți
Voluntarii coreeni ne anunță că au ajuns cu bine acasă. A fost o lună în care Centrul nostru a trăit la intensitatea energiei tinerești. Școala de Vară IT și Cultură Coreeană a adunat, în acest an, 130 de participanți, care au învățat, s-au distrat și au legat prietenii.
Servesc o porție de ABBA, ceea ce înseamnă că munca merge mai cu spor. Piesele acestei formații fac parte din meniul zilnic. Ca și în cazul unei iubiri adevărate, nici nu încerc să mă întreb prin ce m-au cucerit.
Imaginile cu cea mai longevivă persoană de pe pământ, la cei 127 de ani, îmi tulbură seara. Totuși, ce noroc e să trăiești și să mori frumos, chiar dacă moartea și frumosul nu au nimic în comun.
Miercuri
Regulamente, note de serviciu, e-mailuri, telefoane. Dar gândul mă duce mereu spre seară, când avem petrecerea de adio a finilor. Pleacă în Canada. O familie tânără, frumoasă și… a noastră, dar care pleacă. Senzația de nod în gât nu mă lasă toată ziua.
În căutare de mici atenții, ajung la librărie. Forfotă mare aici, cum mai rar întâlnești. Cu liste în mâini, părinții se înghesuie la rafturile cu materiale didactice. Mai puțin la cele cu literatură artistică, unde ar putea da peste „Povara bunătății noastre” sau „Frunze de dor”. Ion Druță împlinește astăzi 86 de ani.
Râsete, ciocnit de pahare, discuții despre cum a trecut ziua. S-ar părea că nimic nu prevestește apropiata despărțire. Dar știm că alta simțim. A venit momentul să înmânez darurile: un Abecedar pentru Dragoș și Matei, o cărțulie de rugăciuni și un Tricolor. Fetița vecinilor cântă „Moldova mea, cum aș putea să te uit?”. Și nimeni nici măcar nu încearcă să-și stăpânească lacrimile…
Joi
Am petrecut noaptea trecută la mănăstirea Căpriana. Mii de oameni au venit să întâmpine Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului, adusă de pe muntele Athos. Cântările corului bisericesc răzbat departe, în codri. Copii, tineri, bătrâni - au umplut ograda mănăstirii. Printre atâta lume, tu, totuşi, poți fi singur cu tine însuți și cu Dumnezeu.
Provocările cu fructe și cărți mă țin aproape de rețelele de socializare. Printre nominalizări, regăsesc multe din cărțile preferate, dar sunt și mai atentă la ce nu am citit și îmi completez lista de lecturi. E tocmai momentul să punem în aplicare și regula celor cinci fructe și legume pe zi. Parcă știu cine nu va răspunde la provocarea ministrului Pavel Filip.
Nicio zi fără discuții despre proiectul inovativ de la Liceul Academiei de Științe. Din acest an, elevii studiază doar șase discipline – trei obligatorii și trei la alegere. Este un moment de răscruce și pentru fiul meu, Dan Mihai. Înțeleg că trebuie să-l ajut să ia o decizie, dar şi să-i las libertatea de a alege. Ușor de spus, greu de făcut.
Vineri
Schimb fila din calendar și răscolesc prin memorie evenimentele importante din această zi. Îmi place să știu, fără carnețel, când sunt zilele de naștere ale prietenilor, colegilor, rudelor.
Primesc invitația la Forumul Global al Centrelor de Informare și Acces, care va avea loc la Busan, în Coreea. Pe lângă faptul că-mi voi întâlni colegii din 40 de țări, voi avea ocazia să revăd o țară pe care o îndrăgesc tot mai mult. Cu tot ce înseamnă cultură, oameni, locuri frumoase.
Încă un week-end departe de oraș. Mergem spre Soroca. Pe drum bun, proaspăt reparat, unde ne așteaptă oameni apropiați sufletului.