Linkuri accesibilitate

Ce-a câștigat România după summit-ul NATO din Țara Galilor


La summitul NATO. De la stânga la dreapta: premierul olandez Mark Rutte, preşedintele croat Ivo Josipovic, premierul sloven în exerciţiu Alenka Bratusek, secretarul general NATO Anders Fogh Rasmussen, premierul britanic David Cameron şi preşedintele american Barack Obama.

La summitul NATO. De la stânga la dreapta: premierul olandez Mark Rutte, preşedintele croat Ivo Josipovic, premierul sloven în exerciţiu Alenka Bratusek, secretarul general NATO Anders Fogh Rasmussen, premierul britanic David Cameron şi preşedintele american Barack Obama.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că România va avea o structură de comandament NATO pe teritoriul ei, chiar dacă acest lucru nu apare în documentele finale.

România și-a atins toate obiectivele la summit-ul NATO din Țara Galilor. Traian Băsescu a declarat că România va avea o structură de comandament NATO pe teritoriul ei, chiar dacă acest lucru nu apare în documentele finale ale ultimei reuniuni la nivel înalt a Alianței Nord Atlantice. De fapt din cele 20 de texte adoptate la summit, doar 5 sunt publice, după cum a precizat șeful statului român.

În afară de structura de comandă NATO alocată Bucureștiului, România a mai obținut și alte beneficii:

1) Statele Unite s-au oferit în timpul summit-ului NATO din Țara Galilor să înființeze la Constanța un Centru de antrenament și exerciții navale la Marea Neagră împreună cu flotele României și Bulgariei, centru care va fi potrivit lui Băsescu “alimentat permanent cu nave americane”

Traian Băsescu

Traian Băsescu

2) Marea Neagră e recunoscută în noile documente NATO ca având o importanță deosebită pentru securitatea euro-atlantică. Traian Băsescu a argumentat în timpul lucrărilor Alianței că în jurul arealului pontic există un șir de conflicte înghețate, iar Ucraina tinde să fie transformată la rândul ei într-un astfel de conflict. Președintele român speră, totuși, că Marea Neagră va fi transformată din “lac rusesc” în “lac NATO”

3) Declarațiile finale ale summitului NATO notează că programul de amplasare a elementelor scutului antirachetă se derulează în parametrii planificați, iar în 2015 baza de la Deveselu, de lângă Caracal va funcționa și va contribui la securitatea spațiului aliat.

4) Planul de “rezervă” pentru România sau așa numitul plan de contingență a fost aprobat înaintea summitului și presupune planificarea apărării României în caz de pericol. Conform președintelui doar Bucureștiul și Sofia nu aveau astfel de strategii de apărare în cadrul NATO, de aceea împreună cu oficialii Alianței au pus la punct scenarii care să imagineze diferite variante de apărare în cazul în care cele două țări ar atacte de pe mare, din aer sau de pe pământ.

Traian Băsescu a explicat că nu poate fi vorba despre amplasarea pe teritoriul României a unor baze militare permanente ale Alianței, dar a amintit că țara are deja două baze americane permanente și că în acest moment în România există circa 1400 de militari din care 600 de pușcași marini de elită. Numărul trupelor ar putea, însă, crește la nevoie. Președintele român a mai spus că România va fi “națiune cadru” pentru fondul mutual din care se vor alimenta programele pentru siguranța cibernetică a Ucrainei, arătând că există patru astfel de programe la nivelul NATO, iar din acestea unul va fi preluat de București.

România s-a angajat pe de altă parte să participe cu 220 de militari și 200 de instructori la operațiunea Resolute Suport pentru Afganistan și urmează să decidă dacă va participa la paza aeroporturilor Kandahar și Kabul, tot din Afganistan. Ar fi nevoie dacă ar hotărî să accepte solicitarea NATO să discloce încă 400 de militari. Din punctul de vedere al președintelui traian Băsescu Bucureștiul ar trebui să “aibă o abordare pozitivă” și să preia apărarea unuia dintre cele două aeroporturi, în condițiile în care “mii de militari ai NATO se vor roti pe teritoriul României pentru a-i asigura securitata” și pentru a descuraja Rusia.

XS
SM
MD
LG