Linkuri accesibilitate

Neutralitatea declarată a Moldovei e un caz aparte: deși se declară neutră, pe teritoriul ei sînt instalate trupe străine

Mai multe țări ale Uniunii Europene sint recunoscute neutre si nu fac parte nici din NATO si nici din Politica de Securitate Europeana Comuna a UE. Este vorba de Austria, Finlanda, Irlanda, Malta si Suedia. Neutralitatea acestor tari este însă supusă unei permanente presiuni din partea celorlalti parteneri din Uniune, care ar dori o mai mare coeziune interna a tarilor membre in fata provocarilor si pericolelor contemporane.

In dreptul international, neutralitatea este un concept concret, care se bazeaza pe o conventie incheiata la Haga in 1907. Statele care se declara neutre si care sint recunoscute international ca atare se abtin de la a interveni in conflicte militare, chiar daca acestea au loc la granitele lor, sau, cum s-a intamplat cu Elvetia, de pilda, in ambele razboaie mondiale, unde razboiul a avut loc imprejurul teritoriului ei, la toate frontierele.

Neutralitatea nu implica, desigur, in niciun fel, absenta fortelor armate, ci presupune o ideologie politica in care o tara isi rezerva dreptul de a avea o armata in scopuri pur de aparare. Un stat neutru are o armata, insa militarii sai nu sint niciodata trimisi in strainatate, nici macar in scopuri umanitare.

O forma speciala de neutralitate este nealinierea, miscare fondata in timpul Razboiului Rece de catre Iugoslavia lui Tito si Egiptul lui Nasser, din care au facut parte un mare numar de tari, in general tari din lumea a treia, care refuzau sa se lase atrase in rivalitatea dintre blocul comunist si tarile occidentale, acestea reunite in jurul Statelor Unite si al Aliantei Nord Atlantice – NATO.

Neutralitatea unei tari nu are, apoi, nici o incidenta asupra statutului sau de membru al Uniunii Europene.

In același timp, neutralitatea declarată nu este o garantie in fata amenintarilor externe. In al doilea razboi mondial, Germania a ocupat toate tarile europene care se declarasera neutre, cu exceptia Elvetiei si a Suediei, unde au intervenit considerente speciale.

Neutralitatea declarată a Moldovei este un caz aparte, analizat de juristii internationali, in masura in care pe teritoriul Moldovei, țară ce se vrea neutra, sint instalate trupe straine: e vorba de fortele rusesti, armata a 14-a rusa, din Transnistria. Prezenta acesteia pe teritoriul Moldovei înlătură orice semnificatie practica a termenului de «neutralitate».

------------

Un fost ministru moldovean al apărării, Vitalie Marinuţa, a spus joi, în prima zi a summit-ului NATO din Marea Britanie, la care a participat şi Moldova, că ar fi venit timpul ca Chişinăul să renunţe la statutul de neutralitate şi să-şi declare voinţa de a intra în NATO. În viziunea autorităţilor, însă, aşa cum ne-a spus recent într-un alt interviu ambasadorul moldovean la NATO, Mihai Gribincea, Moldova nu ar trebui să renunţe la acest statut, ci să depună eforturi ca el să fie respectat de toată lumea, inclusiv de Federaţia Rusă. L-am întrebat pe un expert de la Chişinău, Eduard Ţugui de la IDIS Viitorul, cine ar avea mai mare dreptate:

Eduard Ţugui: „Neutralitatea noastră stipulată în Constituţie nu înseamnă nimic pentru securitatea noastră şi pentru securitatea internaţională, pentru că această neutralitate noi ne-am asumat-o, este un articol din Constituţie, dar care nu înseamnă nimic pentru marii protagonişti ai scenei internaţionale, deci nimeni nu ne-o garantează. Să fii stat neutru, cu securitate garantată, înseamnă o foarte mare muncă, trebuie să convingi marile puteri să-ţi garanteze sau, cel puţin, să-ţi respecte această neutralitate. Din acest punct de vedere, teoretic, ea este caducă, iar din punct de vedere practic, neutralitatea Republicii Moldova este contestată de către prezenţa trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova. Nici noi nu am depus multă muncă, dar această muncă chiar dacă ar fi depusă, marile puteri nu au de ce să dea garanţii sau să respecte neutralitatea anumitor state. S-a dat ca exemplu modelul Elveţiei sud-est europeane. Elveţia este un stat unic în lume. Republica Moldova nu poate să devină o Elveţie sud-est europeană, oricât de mult ne-am dori acest lucru. Al doilea moment: noi, pe teritoriul nostru, avem un regim neconstituţional, separatist, care are tacit sau explicit garanţii de securitate de la două puteri militare ale lumii. Noi, Republica Moldova, suntem stat recunoscut pe plan internaţional, cu acte în regulă, însă nu avem garanţii de securitate de la nimeni şi suntem, cumva, mult mai vulnerabili sub aspectul securităţii decât regimul neconstituţional din stânga Nistrului. Deci, din acest punct de vedere, trebuie să schimbăm obligatoriu nuanţele, trebuie să redimensionăm priorităţile de securitate şi să găsim alte soluţii, altele decât cele care au fost până acum. A treia parte: eu nu cred că astăzi 28 de state membre NATO vor să se angajeze în Alianţă militară cu Republica Moldova. Deci, noi discutăm de fiecare dată dacă dorim sau nu dorim să fim membre NATO, dar noi ne-am întrebat dacă doresc 28 de state membre NATO să ne dea nouă garanţii de securitate într-o Alianţă militară? Dacă noi am fi membri NATO, am putea mâine să invocăm art. 5 din statutul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord. Deci, din acest punct de vedere, încă o dată spun, eu nu cred că 28 de state membre astăzi sunt pregătite să intre în Alianţă militară cu Republica Moldova. Aceasta ar înseamnă automat să dea garanţii. Noi nu trebuie să umblăm la articolul de neutralitate pentru că nu ne ajută cu nimic. Ridici articolul de neutralitate doar ca să dai cumva pretextul să te invadeze, probabil. Deci, articolul de neutralitate îl ridici atunci când eşti în negocieri foarte avansate de a adera la o organizaţie, la o Alianţă militară, sau de a primi garanţii, deci ai negocieri avansate cu o mare putere, bunăoară, Statele Unite ale Americii, de a primi garanţii, şi dacă angajamente bilaterale sau multi-laterale, cumva contravin articolului de neutralitate, atunci ridici acest articol.”

Europa Liberă: Statutul de stat non NATO, aliat al SUA, e o discuţie legată de asta. Ar putea ar fi acest statut o soluţie?

Eduard Ţugui: „Sigur că da, eu cred că aceasta reprezintă una dintre marile găselniţe care vor fi. Dacă vom primi acest statut, şi nu doar noi, pentru că este o chestie de modificare, de repriotizare regională a Alianţei Nord Atlantice, vor beneficia şi Finlanda, şi Suedia, şi Georgia, şi Republica Moldova, sperăm, şi Ucraina. Deci, cumva, ar putea fi găsită această modalitate de soluţie, dar personal încă nu ştiu ce presupune un statut de partener american „non -NATO” sau nu ştiu cum va fi formularea. Deci, trebuie de văzut exact ce va presupune acest statut, ce valoare adăugată va aduce acest statut securităţii noastre, care vor fi mecanismele prin care Statele Unite ale Americii sau NATO vor putea să ne ajute să ne asigurăm mai bine securitatea. Eu gândesc că este un prim început de discuţii care trebuie lansate de către Republica Moldova.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG