Linkuri accesibilitate

Pentru prima oară, țări europene ale Alianței se simt amenințate pe continentul european, făcând sa fie invocat faimosul articol 5 din Carta fondatoare.

NATO - Alianța Nord Atlantică - se reunește astăzi si maine la Cardiff, in Marea Britanie, la nivelul sefilor de stat si de guvern si intr-un moment de cumpănă cum nu a mai cunoscut de la fondarea sa in 1949.

Pentru prima oară, țări europene ale Alianței se simt amenințate pe continentul european, făcând sa fie invocat faimosul articol 5 din Carta fondatoare care spune ca un atac asupra unuia din membri este considerat un atac impotriva tuturor.

Articolul mai fusese menționat in momentul atacurilor teroriste de la New York din 2001, sau anul trecut de catre Turcia, sub formă preventivă, in momentul începerii războiului civil din Siria, insa niciodată de catre o țară europeană.

Articolul 5 a fost invocat miercuri de catre președintele american Barack Obama, care, aflându-se-se in Estonia, inainte de merge la summitul din Marea Britanie, le-a promis țărilor baltice sprijinul NATO impotriva amenințării Rusiei.

Intervenția Rusiei in Ucraina, anexarea Crimeei si sprijinul direct si indirect adus de Moscova separatiștilor au făcut ca țările baltice si Polonia, care au o experiență istorică directă a ocupatiei rusesti, sa se simtă din ce in ce mai amenințate.

Multi analisti si politicieni au atras atenția in ultimii ani ca NATO e pe cale de a-si pierde vocatia si sensul, mai ales in urma diminuării dinți ce in ce mai accelerate a bugetelor militare in țările europene ale Alianței. Unele țări cheltuiesc abia 1% din bugetul lor pentru apărare, față de un minimum de 2% cerut si recomandat de Statele Unite.

NATO, organizația gândită si creata de Churchill, Charles de Gaulle si Adenauer, a ajuns să depindă, in privința transportului si a comunicatiilor, de Statele Unite. Pe câmpuri de operațiune cum a fost Afganistanul, țările europene din NATO au ajuns să închirieze avioane ucrainene de transport, uneori chiar de la firme private, intrucat nu dispuneau de mijloace proprii de transport de trupe si armament pe asemenea distanțe.

Acum, cu conflictul mocnit din Ucraina, crearea unui stat islamic in Siria-Irak si reizbucnirera războiului civil in Libia, NATO se regaseste cu o succesiunea de războaie in poarta sa si cu țări membre care se simt amenințate in mod direct. Este limpede că Alianța se afla la o răscruce si ca acest summit este menit sa-i dea un nou impuls si sa-i schimbe functionarea.

Se va anunța astfel crearea unei forțe de reacție rapidă în Europa de Est, care să le permită membrilor răsăriteni ai Alianței să se protejeze împotriva amenințărilor externe. La fel, NATO va mai discuta si posibilitatea de a stationa în permanență trupe pe teritoriul membrilor est-europeni ai Alianței. In urma înțelegerilor trecute cu Rusia, NATO nu a desfășurat pana acum trupe si personal militar permanent in țările est-europene membre ale Alianței, marginindu-se la manevre militare periodice. De asta data însă, in urma insistențelor repetate ale Poloniei si țărilor baltice, NATO a decis că asemenea gest ar da membrilor respectivi ai Alianței certitudinea că vor fi protejați.

În acelasi timp, decizia de a desfășura trupe in Europa de est va stârni o mare neplăcere la Moscova. Pana acum, Alianța fost extrem de divizată in această chestiune. Țări mari, precum Franța, Italia sau Spania era împotrivă, in vreme ce Germania a ezitat până in ultimul moment. Planul a fost pus la punct la insistențele SUA si ale Marii Britanii.

Granița psihologică a poziționării vizavi de Rusia va fi trecută așadar atunci cand Alianța va trimite trupe in zonă, instalandu-le in apropierea frontierei cu Ucraina. Presedintele ucrainean Petro Poroșenko, care va fi prezent la Cardiff, spre deosebire de Putin, va fi singur sef de stat al unei țări externe care va negocia acolo cu NATO o serie de ajutoare financiare si militare pentru țara sa.

XS
SM
MD
LG