Linkuri accesibilitate

Interviu cu şeful Misiunii Republicii Moldova la NATO, în ajunul summit-ului Alianţei Nord-Atlantice din 4 și 5 septembrie, din Marea Britanie.

În ajunul summit-ului Alianţei Nord-Atlantice (NATO) care se va ține pe 4 și 5 septembrie în Marea Britanie, Secretarul general NATO Anders Fogh Rasmussen a anunţat la Bruxelles una din chestiunile cele mai importante din agenda reuniunii: crearea unei forțe de reacție rapidă în Europa de Est, care să le permită membrilor răsăriteni ai Alianței să se protejeze împotriva amenințărilor externe. NATO va mai discuta si posibilitatea de a staţiona în permanență trupe pe teritoriul membrilor est-europeni ai Alianței, gest care ar da membrilor respectivi certitudinea că vor fi protejați. Deşi nu este membră a Alianţei şi nici nu are această aspiraţie, Republica Moldova este invitată şi ea să participe la acest summit centrat pe situaţia din Ucraina. Într-un interviu pe care ni l-a acordat în exclusivitate înainte de reuniune, şeful misiunii R. Moldova la NATO, Mihai Gribincea, ambasador al R. Moldova în Regatul Belgiei, ne-a spus că Moldova, care va fi reprezentată la summit de ministrul moldovean al apărării, Valeriu Troenco, se va alătura în cadrul acestei reuniuni unei importante noi iniţiative NATO întitulată întărirea capacităţilor de apărare - Defence capacity building.

Mihai Gribincea: „Evident că se vor găsi mulţi pretinşi „analişti” şi „prieteni” ai Moldovei care vor considera participarea Republicii Moldova la aceste iniţiative drept o încălcare a statutului de neutralitate, un alt pas spre integrarea Republicii Moldova în Alianţă ş.a.m.d. Este clar că toate acestea nu au nimic de a face cu realitatea. Prin aderarea Republicii Moldova la aceste iniţiative Moldova nici într-un caz nu renunţă la statutul de neutralitate. Ceea ce îşi doreşte Moldova este ca beneficiind de asistenţă din partea Alianţei să-şi modernizeze forţele armate. Deci, în principiu, numai duşmanii Moldovei pot fi împotriva dorinţei ţării noastre de a-şi consolida capacităţile de apărare.”

Europa Liberă: Premierul român Victor Ponta a făcut declaraţii legate şi de Republica Moldova şi a zis că România va opta la acest summit pentru ca ţări ca Republica Moldova, Ucraina, Georgia să beneficieze atât cât e posibil în baza dreptului internaţional şi a relaţiilor politic-constituţionale de sprijin pentru a li se asigura securitatea. Se sugerează parcă că nu ar beneficia din plin, atât cât îi dă voie dreptul internaţional. Cum înţelegeţi Dvs. această declaraţie?

Mihai Gribincea

Mihai Gribincea

Mihai Gribincea: „Evident că ne-am dori mai multă cooperare şi mai multă asistenţă practică. Vorba e că de fapt NATO asigură securitatea doar a statelor membre. Moldova nu este stat membru, deci nu poate spera la o asigurare a securităţii sale din partea NATO. Ceea ce putem noi este doar să solicităm asistenţă ca noi să consolidăm forţele armate. Cred că asta şi facem.”

Europa Liberă: Domnule Ambasador, recent premierul Iurie Leancă a dat asigurări, în presa rusă, că Moldova nu are de gând să adere la NATO. Cum trebuie, din punctul Dvs. de vedere, înţeleasă o astfel de declaraţie? Unii ar putea crede că premierul spune asta pentru a linişti Moscova, alţii – că nu este poate o organizaţie bună pentru securitatea Moldovei. Care ar fi înţelegerea corectă din punctul Dvs. de vedere?

Mihai Gribincea: „Declaraţia domnului prim ministru cred că trebuie luată aşa cum a spus-o domnia sa. Personal cred că cea mai bună umbrelă, cel mai bun

Personal cred că cea mai bună umbrelă, cel mai bun scut de securitate pentru R. Moldova ar fi NATO. Dar noi trebuie să fim realişti...

scut de securitate pentru Republica Moldova ar fi NATO. Dar noi trebuie să fim realişti. Trebuie să ţinem minte ce stipulări avem în Constituţie, să ţinem cont de politica internă, de divizarea societăţii, să nu încercăm să dăm dorinţele drept realitate. Cred că cea mai înţeleaptă politică, în prezent, pentru Republica Moldova, ar fi ca să facem această neutralitate să fie una reală.”

Europa Liberă: Se întâmplă ceva în Ucraina mai grav decât până acum. Domnul Poroşenco şi statele UE, dar şi NATO spun că deja ar fi vreo o mie de militari ruşi în Ucraina. Lucrurile parcă se îndreaptă spre ceva grav, spre ceva imprevizibil poate. Ar putea asta cumva determina agenda summit-ului?

Mihai Gribincea: „Nu cred că va schimba agenda summit-ului. Evident, relaţia cu Rusia va fi un subiect cheie al discuţiilor în cadrul Alianţei. Însă, probabil, faptul că evenimentele din Ucraina sunt într-o stare atât de gravă, unii o consideră drept cea mai gravă criză de după Al Doilea Război Mondial, vorbeşte foarte mult că NATO va trebui să ţină cont de aceste schimbări. Să nu uităm că până la începutul evenimentelor din Ucraina NATO considera Rusia drept partener şi din această cauză nici nu avea careva planuri de reacţie la careva acţiuni ale Rusiei împotriva statelor membre, de exemplu, împotriva ţărilor baltice. Numai după anexarea Crimeii Alianţa a elaborat planuri de contingenţă pentru unele ţări din flancul estic. Evident că ceea ce se întâmplă în Ucraina va avea un impact asupra lucrărilor summit-ului, dar nu cred că va schimba radical agenda pentru că subiectul relaţiilor cu Rusia şi măsurile de asistenţă a Ucrainei oricum erau pe agenda summit-ului.”

XS
SM
MD
LG