Linkuri accesibilitate

A spus sau nu Vladimir Putin că poate ocupa Kievul în două săptămâni, dacă vrea?


Portrete ale președintelui Vladimir Putin la o tarabă în centrul orașului Sankt Petersburg, 31 august 2014

Portrete ale președintelui Vladimir Putin la o tarabă în centrul orașului Sankt Petersburg, 31 august 2014

Presupusa declarație a lui Putin este ultima dintr-o serie care au generat temeri cu privire la intențiile sale în Ucraina.

O oficialitate rusă l-a acuzat pe președintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso că a încălcat regula confidențialității atunci când l-a citat pe președintele rus Vladimir Putin cu declarația că Moscova ar putea ocupa Kievul în două săptămâni, dacă și-ar dori asta.

Consilierul prezidențial Iuri Ușakov a spus reporterilor marți la Moscova că declarația lui Putin a fost scoasă din context și avea o cu totul altă semnificație.

Cotitianul italian „La Repubblica”, care a relatat luni 1 septembrie despre presupusa declarație a liderului de la Kremlin, a dat de înțeles că remarca lui Putin ar fi fost un avertisment la eventualitatea impunerii de noi sancțiuni Rusiei de către Uniunea Europeană.

Se presupune că declarația lui Putin fost transmisă de Barroso liderilor UE la summitul din 30 august, când aceștia au decis să înăsprească sancțiunile dacă Moscova nu-și retrage trupele din Ucraina, unde NATO estima săptămâna trecută că se află mai mult de 1000 de militari ruși.

Ușakov a mai spus reporterilor marți că, indiferent dacă aceste declarații au fost făcute sau nu, e rușinos din partea unei figuri politice serioase cum e Barroso să dea detalii despre o conversație privată.

Presupusa declarație a lui Vladimir Putin este ultima dintr-o serie de remarci ale liderului de la Kremlin care au generat temeri cu privire la intențiile sale în Ucraina.

În martie, Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea, și neagă că i-ar sprijini pe seperatiștii pro-ruși care controlează părți din regiunile sudestice ale Ucrainei Donețk și Lugansk, negație respinsă de Occident.

În 31 august, Putin s-a pronunțat pentru începerea de convorbiri asupra „statalității” sudestului Ucrainei, iar purtătorul său de cuvînt s-a grăbit să precizeze că asta nu înseamnă că Moscova sprijină independența regiunilor aflate sub controlul separatiștilor.

Guvernul de la Kiev susține că recentele victorii pe câmpul de luptă ale rebelilor pro-ruși, care luna trecută păreau că vor pierde bătălia, se datorează sprijinului militar rusesc.

Forțele guvernamentale ucrainene au abandonat la 1 septembrie aeroportul internațional de la Lugansk, și o înregistrare video dă de înțeles că s-au retras și de la aeroportul din Donețk.

Purtătorul de cuvînt al armatei ucrainene Andrii Lisenko a spus marți că 15 militari ucraineni au fost uciși și alți 48 răniți în ultimele 24 de ore. Lisenko nu a dat detalii despre pierderile suferite de rebeli.

Între timp, Agenția ONU pentru refugiați a anunțat că numărul persoanelor dislocate de conflictul din Ucraina s-a dublat în ultimele trei săptămâni, ajungînd la cel puțin 250.000.

Peste 2.500 de persoane au fost ucise de la începerea conflictului în luna aprilie.

Guvernul ucrainean, NATO și țările occidentale spun că Rusia a trimis trupe, artilerie și tancuri peste graniță pentru a întări forțele separatiste.

Moscova neagă acest lucru și a acuzat autoritățile ucrainene că subminează eforturile de a se ajunge la o soluționare negociată a conflictului.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat marți

Washingtonul, țările europene și NATO că sprijină ceea ce al a numit „partidul războiului” de la Kiev, referindu-se în parte la solicitarea unor înalte oficialități ucrainene ca Ucraina să renunțe la statutul de țară nealiniată și să ceară admiterea în NATO.

Se așteaptă ca la summitul Alianței Nord-Atlantice care va începe în 4 septembrie în Țara Galilor, NATP să aprobe planurile de întărire a prezenței sale militare în Europa centrală și de est din cauza îngrijorării statelel membre NATO din apropierea Rusiei cu privire la posibilele intenții ale Moscovei.

Mihail Popov, directorul adjunct al Consiliului de securitate națională din Rusia, spune că planurile NATO sînt un semn al dorinței Statelor Unite și conductătorilor Alianței de a-și continua politica de agravare a tensiunilor cu Rusia. Popov a adăugat că deteriorarea relațiilor dintre Statele Unite și Rusia va fi reflectată în ajustarea doctrinei de apărare a Rusiei din 2010, în cursul acestui an.

NATO pe de altă parte precizează că plănuita rotație de trupe și echipament în statele membre din estul Europei nu este o încălcare a acordului cu Rusia din 1997, care limitează prezența Alianței în Europa de est.

XS
SM
MD
LG