Linkuri accesibilitate

Se pregătește NATO de război?


Un contingent american de trupe speciale, în Letonia

Un contingent american de trupe speciale, în Letonia

Secretarul general al Alianţei a sugerat că ar putea fi vorba de baze militare mobile în România, Polonia, statele baltice și Bulgaria.

Secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen a vorbit astăzi despre planul de reacție al Alianței care înseamnă „o prezență mai vizibilă” a forțelor occidentale în statele estice din vecinătatea Rusiei. Ar putea fi vorba după cum sugerează șeful NATO de baze militare mobile în România, Polonia, statele baltice și Bulgaria. Acest plan urmează să fie adoptat de liderii celor 28 de state NATO la summit-ul din Țara Galilor de la finele acestei săptămâni.

Rasmussen a dat asigurări că “mii de soldați ai forțelor aeriene, terestre, și militare, susținuți de forțe speciale vor putea fi mobilizați la nevoie în doar câteva zile”. Este pentru prima dată, după căderea comunismului când NATO se pregătește în mod practic pentru “apărarea colectivă” a membrilor săi, aflați într-o zonă de risc, în apropierea conflictului început de Rusia împotriva Ucrainei.

Președintele României a vorbit deja despre necesitatea întăririi securității la Marea Neagră, în condițiile în care, potrivit Convenției de la Montreaux, care stabilește regimul strâmtorilor Bosfor și Dardanele, nu permite staționarea mai mult de 21 de zile a unei nave militare, care nu aparține statelor riverane. Chiar și așa în ultimele luni numărul navelor aliate care au intrat in Marea Neagră a ajuns la nouă, cel mai mare din perioada ultimilor 25 de ani. La rândul lor Polonia și statele baltice au cerut prezență militară NATO pe teritoriul lor, pentru descurajarea Rusiei.

Secretarul general al Alianței, care a promis că NATO va trimite experți în logistică, instalații sofisticate de recepție și poziționare în aceste țări, a explicat că va fi vorba despre o forță “ușoară”, dar “capabilă să lovească puternic, dacă va fi necesar”. Totuși Rasmussen a precizat că prezența Alianței în statele din flancul estic nu va avea “caracter permanent”, fiindcă acest lucru ar fi contrar Actului fondator NATO-Rusia, semnat de cele două părți în 1997.

Astăzi, când se împlinesc 75 de ani de la atacul Germaniei naziste asupra Poloniei, zi considerată în mod oficial începutul celui de-al Doilea Război Mondial, secretarul general al NATO are un discurs cu dublu înțeles: în primul rând Alianța se pregătește de război, chiar dacă nu-l încurajează, pentru a-și apăra periferia estică și în al doilea rând, NATO este o organizație legalistă și ca atare va continua să respecte înțelegerile făcute cu Rusia, chiar dacă această țară a călcat în picioare tratatele și normele internaționale.

Rasmussen consideră, deci, că NATO nu trebuie să acționeze în același fel ca Moscova și nu trebuie să răspundă intimidărilor acesteia. La sfârșitul săptămânii trecute Vladimir Putin a “reamintit” lumii că “Rusia este una dintre cele mai mari puteri nucleare”. Această “reamintire” a fost făcută după ce liderii europeni i-au mai dat Moscovei un răgaz de șapte zile înainte de impunerea unor noi sancțiuni. Dinspre Rusia, Occidentul pare probabil nehotărât și lipsit de coeziune, în vreme ce dinspre Vest pericolul este pus în ecuații logice și raționale. Dar cât de rațională este agresarea Ucrainei?

În România, premierul Victor Ponta consideră că interesul Europei este de a “sprijini” Ucraina, fără să escaladeze conflictul, în vreme ce președintele Traian Băsescu cere Occidentului să înarmeze Ucraina, adică să “acționeze la fel ca Federația Rusă”, pentru ca lupta să nu devină inegală. Cele două puncte de vedere sunt reprezentative, pe de altă parte și statelor NATO, care urmează să ia hotărâri decisive peste câteva zile.

XS
SM
MD
LG