Linkuri accesibilitate

Rusia pare să încerce să aplaneze temerile occidentale față de situația din Ucraina de est


r Sergei Lavrov la întîlnirea cu studenții de la Institutul de Stat pentru Relații Internaționale de la Moscova

r Sergei Lavrov la întîlnirea cu studenții de la Institutul de Stat pentru Relații Internaționale de la Moscova

Serghei Lavrov speră ca participanții la o întâlnire organizată luni 1 septembrie la Minsk să cadă de acord asupra termenilor unui armistițiu imediat, necondiționat.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a spus luni 1 septembrie că armata rusă nu va interveni în Ucraina – negând acuzațiile occidentale și ale Kievului că intervenția ar fi avut deja loc.

Adresându-se studenților și profesorilor la o cea mai prestigioasă universitate rusească de relații internaționale Lavrov a spus că nu va fi nici o „intervenție militară” în estul Ucrainei, unde separatiștii pro-ruși luptă din aprilie cu forțele guvernamentale într-o conflict despre care ONU susține că a făcut deja peste 2600 de victime. NATO a spus săptămâna trecută că peste o mie de soldați ruși ar fi intrat în Ucraina în ceea ce președintele Statelor Unite, Barack Obama, a numit „o incursiune în desfășurare”.

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a spus la 1 septembrie că evenimentele din ultimele zile arată că Rusia ar fi lansat o „agresiune directă și fățișă” împotriva Ucrainei. Poroșenko a dat de înțeles că pregătește schimbări în conducerea forțelor armate.

Remarcile lui Lavrov ar putea să fi avut ca obiectiv să liniștească temerile occidentale de o posibilă escaladare a conflictului după declarațiile lui Vladimir Putin, care părea să sugereze săptămâna trecută că ar fi în favoarea independenței regiunilor din estul Ucrainei. Putin a felicitat separatiștii din regiunea pe care a numit-o „Novorosia” (Noua Rusie) – folosind termenul țarist detestat de Ucraina. Putin a amplificat apoi îngrijorările duminică 31 august vorbind despre nevoia de a discuta „statalitatea” regiunilor din estul Ucrainei.

Această declarație a fost nuanțată între timp de purtătorul de cuvânt al președintelui, Dmitri Peskov. El a spus că remarca lui Putin nu înseamnă că Kremlinul ar sprijini suveranitatea așa-numitei „Republici Populare Donețk” sau a celeilalte regiuni separatiste, cu centrul al Luhansk. Peskov a spus că ambele regiuni trebuie să rămână în componența Ucrainei.

Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a mai spus că speră ca participanții la o întâlnire organizată luni 1 septembrie la Minsk să cadă de acord asupra termenilor unui armistițiu imediat, necondiționat. Itar-Tass informase mai devreme că la reuniunea din Belarus urmau să participe și reprezentanții separatiștilor, alături de cei ai Ucrainei, Rusiei și OSCE.

Lavrov a spus că un armistițiu este absolut necesar, dar a calificat drept nerealistă cererea președintelui ucrainean Petro Poroșenko ca mai înainte separatiștii să depună armele. Lavrov a spus că luptătorii „milițiilor” din estul Ucrainei nu vor invita forțele guvernamentale să-i distrugă. În viziunea lui Lavrov misiunea rebelilor este de a împiedica forțele guvernamentale să tragă cu artileria asupra civililor. Statele Unite și UE – a spus Lavrov – „trebuie să pună în fața Kievului condițiile pe care le pun în fiecare conflict: anume să nu mai folosească armament greu și aviație împotriva orașelor, împotriva populației civile, să nu distrugă școli și spitale”.

Mesajul a fost repetat luni de președintele Putin, care a spus la Iakuțk în Siberia că Europa ignoră atacurile forțelor guvernamentale ucrainene împotriva civililor.

Rusia neagă că ar fi trimis trupe sau ar fi furnizat ajutor militar separatiștilor, care par să-și fi consolidat pozițiile în ultimele zile, după ce se aflaseră în defensivă mai multă vreme. Duminică 31 august conflictul s-a extins în Marea Azov. Autoritățile ucrainene au spus că separatiștii au atacat cu artilerie de pe țărm o navă ucraineană de patrulare, scufundând-o. Doi militari sunt au fost dați dispăruți.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG