Linkuri accesibilitate

Trebuie să ne temem de „ursul rănit”, înarmat cu rachete balistice și bombe nucleare, să nu ne încredem în capacitatea de stăpânire a lui Putin” (N. Negru/Ziarul Național).

„Adevarul.md” scrie despre deznodământul unei controverse apărute în ajunul primului clopoţel din şcoli între autoritatea din învăţământ şi cler. Cu câteva zile în urmă, ministrul adjunct al educaţiei, Liliana Nicolaescu-Onofrei, emisese o circulară în care recomanda să fie excluse „ritualurile religioase“ la festivităţile de început de an şcolar, din 1 septembrie. După dezbaterile din societate şi reacţia Bisericii Ortodoxe din Moldova, ministrul Educaţiei Maia Sandu a anulat dispoziţia, iar adjuncta sa a emis o nouă circulară către direcţiile generale de învăţământ, care nu mai conţine recomandarea respectivă. De această dată, oficialul scrie că managerii instituţiilor de învăţământ sunt liberi în alegerea modalităţii de organizare a sărbătorii Ziua Cunoştinţelor, cu precizarea ca evenimentele solemne să înceapă cu onorarea simbolurilor de stat şi ale localităţii, iar ceremoniile să nu dureze mai mult de 45 de minute pentru a evita insolaţiile şi supra-oboseala elevilor”.

Portalul „Gagauzinfo.md” aminteşte că de duminică, 31 august, Rusia aplică taxe vamale pentru mărfurile din Moldova, conform unei decizii semnate de premierul rus Medvedev încă în luna iulie. Decizia respectivă vizează şi mărfurile produse în autonomia găgăuză, precizează publicaţia, care mai notează că încă „la 8 august Adunarea populară a Gagauz Yeri a adoptat un apel în adresa conducerii Federaţiei Ruse „cu privire la soluţionarea cât mai grabnică a problemei livrărilor în Federaţia Rusă a fructelor şi legumelor din autonomia Gagauzia”. Dar, cum mai precizează portalul, „Moscova oficială nu a reacţionat deocamdată în nici un fel la acest apel”.

„Moldavskie Vedomosti” scrie despre o vizită pe care Ambasadorul SUA ar fi întreprins-o la sediul „Parus” , formaţiunea politică creată de controversatul om de afaceri filorus Renato Usatîi. Ştirea se bazează pe un scurt comentariu plasat pe o reţea de socializare de liderul formaţiunii. „Interesul faţă de proiectul nostru politic creşte, scrie Usatîi. M-am întâlnit […] cu Ambasadorul SUA în Moldova, dl Moser. Am discutat numeroase chestiuni referitoare la politica internă şi externă a RM. În multe dintre ele eu nu am văzut contradicţii de nedepăşit”, a mai scris proaspătul politician.

„MoldStreet.com” anunţă că „una dintre cele mai mari întreprinderi din regiune, gigantul KazMunayGaz din Kazahstan a decis să vândă cinci companii, inclusiv trei subsidiare din cadrul KMG International NV, fostul grup Rompetrol”. Portalul îl citează pe Alexei Golovin, director pentru dezvoltare şi comunicare la KMG International NV, care a declarat că e vorba de compania Palplast, ce deţine fabrici de producerea ţevilor din polietilenă în România şi Republica Moldova, firma Global Security System (GSS), specializată în paza obiectivelor şi întreprinderea Zalău.

Dmitri Ciubaşenco pretinde în „Panorama” că „alegerile pentru Parlamentul Republicii Moldova, stabilite pentru 30 noiembrie, ar putea fi amânate pentru o dată mai târzie. O astfel de posibilitate este discutată acum în cadrul coaliţiei de guvernare”. Potrivit autorului, ar fi mai multe cauze pentru amânare: „Bruxelles-ul nu este sigur că toate ţările UE vor reuşi până la 30 noiembrie să ratifice Acordul de asociere a R. Moldova cu UE”; „Occidentul n-ar dori ca alegerile parlamentare să se desfăşoare concomitente - în Ucraina pe fundalul războiului în Novorossia, iar în Moldova pe fundalul unei Ucraine aflate în război; „atât factorii interni (înrăutăţirea situaţiei economice din cauza embargourilor ruseşti), cât şi cei externi (războiul în Ucraina nu favorizează partidelor pro-europene din R. Moldova” etc. Autorul consideră că „pentru amânarea alegerilor pot fi utilizate atât mecanisme juridice, de exemplu declararea stării de război, cât şi probleme pur tehnice, cum ar fi registrul electronic al alegătorilor”.

Editorialistul Constantin Tănase îşi reţine atenţia în „Timpul” asupra modului în care liderul PLDM a relatat pe o reţea de socializare despre întrevederea sa la Bucureşti cu preşedintele Traian Băsescu. Referindu-se la faptul că liderul liberal-democrat ar fi discutat cu Traian Băsescu despre renovarea unor grădiniţe şi asigurarea unui „adaos la salariu profesorilor care lucrează în școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană” cu sprijin financiar românesc, editorialistul scrie că „declarația (minciuna) lui Filat e sută la sută electorală și întâlnirea lui cu Băsescu a avut scopul de a pescui în apele tulbure ale situației politice din ajunul alegerilor prezidențiale din România, dar și a alegerilor parlamentare de la noi”.

Nicolae Negru arată, în editorialul său din „Ziarul Naţional” că „Angela Merkel a intrigat toată lumea declarând recent că victoria militarilor ucraineni asupra mercenarilor ruși din regiunile Donețk și Luhansk l-ar putea ofensa pe Putin și, de aceea, Kievul trebuie să o lase mai moale cu „operațiunea antiteroristă”, să caute o soluție pașnică de rezolvare a „conflictului”, provocat de agenții ruși, alimentat și întreținut cu armament și „voluntari” din Rusia”. „Merkel, - notează autorul, - a fost învinuită imediat că ar avea o înțelegere secretă cu Putin. Căci asta își dorește și el: să îndrepte evenimentele în albia scenariului transnistrean…” Dar, - consideră dl Negru, - mesajul cancelarului „poate fi citit și altfel: trebuie să ne temem de „ursul rănit”, înarmat cu rachete balistice și bombe nucleare, să nu ne încredem în capacitatea de stăpânire a lui Putin, în facultățile lui raționale. Cu nebunul nu te pui…”.

XS
SM
MD
LG