Linkuri accesibilitate

Ziua Limbii Române în R. Moldova


La inaugurarea monumentului lui Ștefan cel Mare la Criuleni

La inaugurarea monumentului lui Ștefan cel Mare la Criuleni

Cu microfonul Europei Libere printre locuitorii orașului Criuleni.

Europa Liberă: Câtă încărcătură emotivă au aceste două evenimente care se suprapun: sărbătorirea Zilei Limbii Române și dezvelirea monumentului lui Ștefan cel Mare aici, la Criuleni?

– „O încărcătură pozitivă enormă. Pentru noi dezvelirea monumentului marelui domnitor Ștefan cel Mare este un moment special și ne bucurăm că ne-a ajuns rândul să avem și noi așa un monument inedit.”

Europa Liberă: La 25 de ani de la revenirea la grafia latină, în Republica Moldova, aici, la Criuleni, se vorbește mai corect în limba română?

– „Mai corect în limba română se vorbește, cu siguranță. Punem accent pe acest moment și ne străduim chiar zi cu zi să corectăm copiii, să le spunem cum se vorbește corect. Mai persistă rusismele din cauza că persoanele străine venite la noi în țară nu vor să învețe limba de stat, limba română.”

Europa Liberă: Băștinașii de ce folosesc atâtea rusisme în discuțiile cotidiene?

– „Pentru că este o obișnuință.”

Europa Liberă: E nevoie de o curățare a limbii române?

– „Cu siguranță că este nevoie de curățarea limbii în primul rând pentru urmașii noștri, adică pentru copiii noștri, pentru a vorbi o limbă corectă, coerentă.”

Europa Liberă: E frumoasă limba română?

– „Da. Ne străduim să o vorbim cum putem mai bine, să nu ne trădăm patria noastră.”

– „Eu limba română curat nu pot să o vorbesc. De ce? Pentru că m-am dus din Moldova în Kazahstan. Noi eram jumătate de Moldovă de comsomoliști, ziua lucram, dar după lucru învățam. Și eu acolo am învățat în limba rusă de electrician și limba moldovenească o știu, dar cu greșeli tare mari. Dar eu sunt bucuros pentru că nepoții mei vorbesc limba română curat și engleza ei cunosc.”

– „Eu mă bucur foarte mult că s-a împlinit visul și mi l-au adus pe Ștefan cel Mare la Criuleni. Suntem al doilea oraș după Chișinău.”

– „Suntem bucuroși că am ajuns la un așa eveniment, să sărbătorim Ziua Limbii. Noi, generația noastră, n-am avut așa sărbători, dar acum suntem bucuroși, ne-au făcut și monument în centrul raional. Chiar azi am ieșit și ne-am mai întâlnit, am mai văzut lumea și dă Doamne mai multe sărbători de acestea să avem, să ne întâlnim om cu om. Știți că e pustiu Criuleniul nostru. S-a dus lumea peste hotare și am rămas foarte puțini în Criuleni.”

– „Clar că e sărbătoare, mai emoționez, îmi pare bine de ceea ce s-a făcut. E clar că e bine, e bine, frumos.”

– „Este una dintre cele mai importante sărbători ale națiunii și este o încărcătură de suflet mare pentru că mai ales acei care au trăit pe timpuri, ca mine, știu marile schimbări care au avut loc.”

Europa Liberă: Se vorbește mai românește decât acum 20 și ceva de ani?

– „Eu nu știu cât de românește, poate mai mult și moldovenește se vorbește… Eu am studiat la Slobozia, Tiraspol. La examenele de intrare stăteam cu un felinar afară și zubream în rusă pentru că era vorba de Colegiul muzical din Tiraspol, unde pedagogii, în afară de directorul Stoica, restul toți erau de limbă rusă. Și mie mi s-a spus că „dacă vrei să intri, înseamnă că trebuie să studiezi limba”. Și evident că nu cunoșteam limba rusă, dar zubream în limba rusă ca să intru la acest colegiu. Spre fericirea mea și spre cinstea răposatului Dumitru Stoica, care era atunci director, auzind că eu sunt unica pianistă moldoveancă, a venit la acest examen să-mi primească special examenul în limba maternă. Deci, în așa fel, am devenit prima pianistă moldoveancă pe timpurile celea. De aceea, eu, ca nimeni altul, simt sărbătoarea de astăzi. Dumneavoastră mă întrebați dacă se vorbește mai românește. Posibil că vorbim mai mult moldovenește decât românește, aceasta va veni cu timpul, dar cel puțin astăzi nu ne rușinăm să vorbim în limba noastră maternă. Eu cred că acest lucru este cel mai important.”

Europa Liberă: Și vă bucură dezvelirea aici, la Criuleni, a monumentului lui Ștefan cel Mare, un simbol și el al națiunii?

– „Evident, mai ales că repetăm istoria Chișinăului. Parascovia Munteanu îmi spune. Acum sunt pensionară.”

Europa Liberă: Dar ați fost?

– „Am fost șefa Direcției Cultură.”

– „Limba noastră-i o comoară /În adâncuri înfundată,/ Un șirag de piatră rară / Pe moșie revărsată.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG