Linkuri accesibilitate

La sfîrșit de săptămînă cu Valentina Ursu și Europa Liberă la Șișcani și în discuție cu Alexandru Oleinic.

În luna septembrie se împlinesc cinci ani de la învestirea primului guvern democrat de după guvernarea comunistă care și-a propus să apropie țara de Uniunea Europeană. Cine și cum face Moldova un stat europeană? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.

Orice guvernare ar veni la putere după alegerile din 30 noiembrie va fi obligată să aibă un comportament de orientare europeană, a declarat expertul de la Paris, Nicu Popescu, pentru Europa Liberă. Economia Moldovei este mult prea dependentă de Uniunea Europeană pentru ca flirtarea cu ideea euroasiatică să fie una fezabilă în cazul țării. Și aceste realități economice vor dicta politica externă a oricărei guvernări din Republica Moldova pentru încă mult timp înainte, consideră Nicu Popescu.

Dar oare opinia expertului e și părerea cetățeanului? Iată câteva puncte de vedere adunate de la locuitorii din satul Șișcani, raionul Nisporeni.

– „În Europa, așa eu am înțeles, în Europa. Eu știu, poate s-a schimba situația. Așa se spune, că în Europa e mai bine, după cum suntem noi în Moldova în situație grea…”

– „Niciodată nu vom fi primiți în Europa cu educația noastră și cu toate celea… Cred așa pentru că sunt venită acum de acolo și am văzut cum trăiește lumea la ei și cum trăim noi.”

Europa Liberă: Vă vedeți viitorul într-o Moldovă europenizată?

– „În primul rând, îmi văd viitorul numai în Moldova. Și sper foarte mult că va fi europenizată.”

Europa Liberă: Afirmați aceasta, în timp ce aveți părinți peste hotare, frate care s-a stabilit peste hotare…

La Șișcani

La Șișcani

– „Părinții, cu siguranță, se vor întoarce acasă. De fiecare dată când discut cu ei, e cert că ei vor fi aici. Fratele deja urmează… Bănuiesc eu că totuși rădăcinile basarabene îl vor aduce înapoi acasă, mai devreme sau mai târziu…”

Europa Liberă: Moldovenii aflați la muncă peste hotare sau la studii peste hotare, pot aduce Europa aici, în Moldova? Valorile, principiile de acolo?

– „Bănuiesc că da, o bună parte dintre ei, depinde însă pentru ce optează omul. Dacă pleacă doar pentru o situație financiară mai bună – mai puțin, dar dacă este un om pornit să culeagă lucruri frumoase, mărețe, neapărat le va aduce și la noi în țară. Trebuie să fim optimiști, deja observăm mici schimbări, dar ele sunt pozitive.”

– „Trebuie aceștia mai cu cap, începând cu guvernanții etc., dar și noi să lucrăm cu oamenii să le lămurim, să restabilim demnitatea noastră națională și să nu permitem cuiva să se amestece în treburile noastre interne. Da, dar aceasta nu înseamnă să stricăm relațiile cu Rusia. Da, a venit timpul ca ei să recunoască că în 1940 am fost ocupați, că până în prezent se amestecă în treburile noastre. Pentru ce noi să ne închinăm la dânșii? Atât timp cât oamenii s-or închina în fața lor, atâta timp nu vor intra în Europa, atâta timp nu vom fi o țară prosperă, atâta timp vom fi săraci lipiți pământului…”

***

Și primarul din Șișcani, Vladimir Bodean, crede că europenizarea e un colac de salvare pentru Moldova.

Primarul de la Șișcani

Primarul de la Șișcani

Vladimir Bodean: „Populația înțelege, își schimbă încetișor mentalitatea și, comparând cu anii precedenți, vede mișcare, vede dezvoltare, vede progres, vede democrație. Evident, sunt pentru Europa.”

Europa Liberă: Ce înseamnă schimbare de mentalitate? Adică până acum, din discuțiile pe care le-ați avut cu sătenii de aici, cu Moș Ion, cu Moș Vasile, cu mătușa Maria, cu mătușa Ileana, în prim-plan apărea nostalgia lor după anii tinereții și după fosta Uniune Sovietică. Și până astăzi această idee mai rămâne în mințile lor.

Vladimir Bodean: „O parte din populație, mai ales populația care rămâne la țară, persoanele în etate, pensionarii, evident, erau pro-ruși, pro-sovietici, pro-comuniști. Astăzi sunt instruiți și de noi prin tot ce putem face, și prin adunări, dar și de copiii lor care lucrează peste hotare în Europa.”

Europa Liberă: Și totuși ei zic că nimeni nu îi informează sau că informația nu este suficientă, sau într-atât de convingătoare ca să arate că beneficiile apropierii de UE sunt altele decât avantajele apropierii de Uniunea Vamală.

Vladimir Bodean: „Da, noi la capitolul informare ar trebui să punem accent mult mai mare și, aflându-mă în administrația publică, tot timpul am pus accentul pe informare.”

Europa Liberă: Aici, la Șișcani, care posturi de televiziune sunt urmărite de către localnici? Ce presă e citită? Care sunt sursele ce informează veridic omul? Cum face discernământ omul între adevăr și minciună?

Vladimir Bodean: „La Șișcani avem marele noroc să avem fibră optică, avem televiziune prin cablu. Toate posturile de televiziune pe care le văd chișinăuienii le vedem și noi la Șișcani. Personal am auzit țăranii spunând: „Uite, băi, ce arată rușii, dar iată ce arată ucrainenii, sărmanii”. Adică lumea vede, înțelege. Ceea ce ține de presă, la poștă nu sunt ziare cum erau înainte, dar suntem o comună foarte bine conectată la internet.”

Europa Liberă: Și lumea accesează internetul pentru a afla informații?

Vladimir Bodean: „Chiar în centrul multifuncțional, în afară de copii care mai fac legătura cu părinții plecați peste hotare, se mai joacă, evident, sunt invitați și cei în etate cărora li se propun site-uri informaționale.”

Europa Liberă: Discuțiile cele mai aprige totuși se poartă pe margine vectorului politicii externe, încotro Moldova: cu Estul, cu Vestul?

Vladimir Bodean: „Nu, accentul cel mai mare se pune pe producția agricolă. Evident, acum lumea este foarte alarmată, nu știe unde va realiza strugurii. La Șișcani lumea preponderent se ocupă de creșterea strugurilor de masă, a prunelor.”

Europa Liberă: Piața de desfacere era cea rusă?

Vladimir Bodean: „Sigur, era mai mult piața rusă. Acum multe depind de câți antreprenori vor veni. Adică cei care vin și cumpără strugurii de la țărani, nu toți au posibilitatea să îi depoziteze în frigidere. Avem trei complexe frigorifice, dar sunt insuficiente pentru volumul de struguri mare pe care îl avem.”

Europa Liberă: Ce cantitate de struguri recoltați anual?

Vladimir Bodean: „Anual, ne ridicăm la un milion de tone. Evident, avem și struguri timpurii, și struguri tardivi, Moldova, care erau cei mai solicitați pe piața rusă.”

Europa Liberă: Și disperarea aceasta în rândul agricultorilor e vădită? Sau totuși cineva le insuflă încredere că nu e totul pierdut? Că alternativa poate să apară, iar producția, dacă e competitivă, poate să fie exportată și pe piața europeană, peste Prut, aici, în România.

Vladimir Bodean: „Sigur. Deja au realizat piersici în România, prune, struguri. Oamenii înțeleg că trebuie de pus accent pe calitate, nu pe cantitate. Comercializăm strugurii în Belarus, cei care se duceau la Moscova, Sankt-Petersburg.”

Europa Liberă: E așteptat și președintele Belarusului într-o vizită în Republica Moldova, la mijlocul lui septembrie.

Vladimir Bodean: „Avem speranța că șefii de stat vor pune accentul pe comercializarea produselor noastre. Speranța moare ultima. Noi lucrăm cu cetățenii. Cetățenii sunt foarte sensibili, urmăresc absolut tot ce se întâmplă în regiune. Evident, accentul prioritar acum e pe producătorii agricoli. Guvernul, noi trebuie să fim mai atenți cu ei, să îi susținem acum, în momentele critice pentru ei.”

Europa Liberă: Dar poate fi recâștigată încrederea în clasa politică, în politicieni? Pentru că lumea e mai mult disperată…

Vladimir Bodean: „Cred că da. Producătorul agricol mai puțin se interesează de ce se întâmplă la nivel internațional decât de faptul dacă va putea sau nu să își comercializeze produsele.”

Europa Liberă: Și la alegeri va merge săteanul de aici, de la Șișcani?

Vladimir Bodean: „Numaidecât va merge.”

***

Fost deputat, dar și fost ministru după plecarea de la guvernare a comuniștilor, Alexandru Oleinic crede că luptele care s-au dus în coaliție au divizat societatea și mai mult, iar astăzi sondajele demonstrează că unii dintre alegători nu știu pe cine să voteze. L-am întrebat mai întâi dacă Republica Moldova a susținut examenul independenței.

Alexandru Oleinic: „Eu cred că orice stat devine independent şi un stat care se poate mândri cu cetăţenii săi, atunci când toţi sunt patrioţi ai acestui stat. Fiindcă şi acum, după 23 de ani, dacă ieşim în stradă şi întrebăm ce sărbătorim noi de Ziua Independenţei, eu cred că se vor găsi şi persoane care nici nu ştiu de această sărbătoare.”

Europa Liberă: Şi cine poartă vina pentru aceasta?

Alexandru Oleinic: „Până la urmă poartă vina politicienii, poartă vină fiecare dintre noi. Fiind noi nu am conştientizat că suntem un stat independent, suntem un stat suveran, suntem o naţiune şi suntem un popor care trebuie să ne mândrim că trăim în această ţară.”

Europa Liberă: Câtă independenţă are Republica Moldova, dacă rămâne a fi dependentă de resursele energetice care vin din Federaţia Rusă, de piaţa de desfacere, de locul unde îşi găsesc bucata de pâine gastarbaiterii, de multe alte probleme?

Alexandru Oleinic: „Putem numi toate acestea dependenţe, dar noi avem şi exemplele ţărilor care sunt tot atât de dependente economic faţă de alte ţări, dar sunt independente ca stat. S-au manifestat ca stat prin munca lor, s-au manifestat prin rezultatele domeniilor, s-au manifestat prin aceea că nivelul de trai în ţara lor ajunge la o cifră care pentru noi poate fi încă mulţi-mulţi ani un vis.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aţi fost şi în executiv, şi în Parlament. De ce lumea mai continuă să trăiască în sărăcie? Ce a lipsit ca să se consolideze această societate în jurul unei idei şi să zică: „Uite, bunăstarea este prioritară şi facem totul ca ţara să devină una prosperă”?

Alexandru Oleinic: „Iar ne întoarcem la patriotism. Câte guverne am avut în ţară, niciun guvern nu a continuat cele bune începute de guvernul precedent. Noi ţinem bine minte anul 1999, când a venit echipa tânără, echipa reformatoare a guvernului Sturza.”

Europa Liberă: Alianţa pentru Democraţie şi Reforme, ADR-ul de atunci.

Alexandru Oleinic: „Mai bine zis Alianţa pentru Democraţie şi Reforme cu guvernul Sturza, care a început nişte reforme foarte serioase. Şi noi, de la semnarea Acordului de Asociere, poate deja eram şi membri ai Comunităţii Europene, fiindcă în multe reforme noi, în 1998-1999, eram cum mult înaintea Ţărilor Baltice.

De aceea, iar ne întoarcem la esenţa cuvântului „patriotism” – noi nu am avut în ţară guverne şi, a propos, şi partide politice care să vorbească despre popor, despre ţară, despre viitorul acestei ţări. Noi tot timpul am vorbit ori despre unirea cu România, ori ne-am axat pe ce limbă vorbim, ori ne-am axat pe problemele identităţii. Şi acum suntem la faza partidelor care dezbină societatea în două – o parte sunt pentru Uniunea Vamală şi îşi formează politica electorală pe tema aceasta, iar altă parte este pentru vectorul european. Moldova trebuie să devină europeană ca ţară.”

Europa Liberă: Dar pendularea aceasta între Vest şi Est cât de mult dăunează viitorului ţării?

Alexandru Oleinic: „Partidele politice care promovează şi folosesc atât de eficient acest vector, divizând societatea, ar trebui să-şi dea seama că societatea îi va taxa pentru aşa politică. Fiindcă toţi vor să trăiască la ei acasă şi toţi vor să muncească în ţară. Întorcându-se acasă peste 20 de ani, nu au nici protecţie socială, nu au nici acoperire de business, afaceri, familie, educaţie ş.a.m.d. Noi vom pierde totul cu aşa atitudine faţă de cetăţenii noştri, alungându-i din ţară ca să câştige o bucată de pâine.”

Europa Liberă: De ce Federaţia Rusă nu se împacă, nu se resemnează că Moldova şi-a ales acest parcurs european? Iar apropierea de UE se interpretează de către o bună parte a societăţii ca o răcire a relaţiei dintre Chişinău şi Moscova?

Alexandru Oleinic: „Eu cred că în relaţia cu Moscova este o singură problemă – comunicarea. Cei care guvernează astăzi trebuie să găsească argumente foarte serioase pentru Federaţia Rusă, aducând-le la cunoştinţă că noi de mulţi ani suntem un stat independent şi nimeni nu ne poate impune nimic. Dar, totodată, cei care guvernează astăzi trebuie să-şi asume nişte riscuri. Fiindcă chiar şi în situaţia cu Federaţia Rusă şi cu embargoul, un an de zile guvernanţii ne-au convins că semnarea acordului cu Uniunea Europeană nu va afecta relaţiile cu Federaţia Rusă, că agenţii economici nu vor avea nicio problemă după semnarea Acordului de Asociere şi a Acordului de Liber Schimb.”

Europa Liberă: Bine, dar se vede cu ochiul liber că Moscova taxează anume pentru aceasta Republica Moldova.

Alexandru Oleinic: „Fără doar şi poate. Dar noi avem şi alte probleme pe care putem să le discutăm cu Federaţia Rusă. De exemplu, armata a 14-a care este în Transnistria. De ce nu putem pune pe acelaşi cântar şi situaţia din Transnistria? Cu Rusia, pur şi simplu, trebuie de comunicat şi pot fi găsite soluţii.”

Europa Liberă: Rusiei i se cere de atâţia ani să-şi retragă armata de pe teritoriul Republicii Moldova...

Alexandru Oleinic: „I se cere de atâţia ani să retragă armata şi care sunt rezultatele? Nule. Fiindcă, probabil, până la urmă depăşeşte eforturile pe care poate să le depună Moldova pentru a scoate armata Rusiei din Transnistria.”

Europa Liberă: Sunt voci care spun că Rusia nu vrea să audă vocea Chişinăului, pentru că nu ar dori Kremlinul să scape Moldova de sub ciubota sa.

Alexandru Oleinic: „Republica Moldova are statut de ţară neutră. Fără doar şi poate Rusia are interes geopolitic în Republica Moldova, dar şi noi trebuie să ne dăm seama destul de bine că putem pune pe masa de negocieri mai multe probleme care sunt în relaţiile între Republica Moldova şi Rusia.”

Europa Liberă: Domnule Oleinic, Moscova discută mai degrabă cu alţi actori politici din Moldova decât cu cei de la guvernare, cu cei care, sub pretextul că sunt cei mai mari statalişti, merg la Moscova şi, într-un fel, încearcă să dăuneze relaţiei dintre Chişinău şi Moscova şi să facă mai vulnerabilă această cooperare moldo-rusă...

Alexandru Oleinic: „Rusii discută cu acei care merg la ei. Şi cu părere de rău, Rusia, având şi ea ambiţii imperialiste, îşi promovează ideile. Dar aceasta înseamnă că guvernarea este mai slabă decât acei care merg la Moscova şi aduc argumentele lor. Fiindcă orice guvernare, dacă este o guvernare puternică, reprezintă ţara, dar nu partidele care astăzi promovează ideea Uniunii Euroasiatice sau a Uniunii Vamale.

Noi, ori suntem stat şi avem guvernare, şi avem putere în Republica Moldova, ori ne lăsăm pe seama unor politicieni care într-adevăr îşi promovează ideile lor. Ei aşa văd dezvoltarea ţării. Moldova merge pe cale greşită, fiindcă ţara astăzi, cu părere de rău, este controlată de un cerc foarte îngust de oligarhi, care, până la urmă, controlând fluxurile de bani bugetari, au uitat că în Republica Moldova există cetăţeni şi, în primul rând, agenţi economici care îşi aduc aportul la formarea bugetului. Bugetul este nu pentru a fi furat de către unii demnitari şi împărţit de către unele partide, dar este pentru a asigura bunăstarea fiecărui cetăţean al Republicii Moldova prin sănătate, educaţie, drumuri bune, locuri de muncă. Şi atunci când în ţară vor apărea asemenea guvernanţi, care într-adevăr să aibă grijă de ţară...”

Europa Liberă: Dar cum într-o ţară săracă apar oligarhii?

Alexandru Oleinic: „Sistemul îi creează, prin ineficienţa partidelor politice. Partidele politice, devenind partide de buzunar ale unei persoane, activează numai pentru persoana dată.”

Europa Liberă: Acum în Moldova sunt în jur 40 de partide...

Alexandru Oleinic: „Din aceste 40 de partide pe cine cunoaşteţi? Din partidele de la guvernare cunoaşteţi pe cineva dintre membrii de rând, afară de deputaţi şi miniştri care sunt membri ai acestor partide?”

Europa Liberă: Vă întreb pe dumneavoastră de ce lumea nu-i cunoaşte pe ceilalţi?

Alexandru Oleinic: „Fiindcă aşa este pusă problema în interiorul partidului de guvernare – este o persoane, îşi creează şi imaginea, şi perspectiva, şi fluxul de bani ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Dar poporul îşi merită conducerea pe care o are...

Alexandru Oleinic: „Aceasta este problema realităţii Republicii Moldova. Cu părere de rău, astăzi societatea nu a fost informată suficient de guvern despre ce ne aşteaptă după semnarea Acordului de Asociere cu Comunitatea Europeană.”

Europa Liberă: Şi dumneavoastră, Alexandru Oleinic, care reprezentaţi şi mediul de afaceri şi apăraţi businessul din Moldova, nu vă este clar ce este cu acest parcurs european?

Alexandru Oleinic: „Pentru mine este destul de clar. Dar noi avem un şir de agenţi economici, de exemplul, un fermier de la nordul Moldovei, care toată viaţa munceşte pentru a creşte roadă, unde să vândă merele? – „Păi, va veni cineva şi le va lua din livadă”. „Bine, zic, tu ai depus atâta muncă, ai investit bani, ai suportat cheltuieli şi aştepţi să vină cineva?”. Cine este vinovat în toată problema aceasta? Acel care munceşte sau acel care trebuiau să-l informeze, să-i deschidă calea?”

Europa Liberă: Dar şi acest fermier trebuie să aibă interes să-şi caute piaţă de desfacere, să ştie la uşa cărui demnitar să bată pentru a cere, fiindcă este plătit funcţionarul din banii contribuabilului, ca să rezolve problemele statului şi ale cetăţeanului.

Alexandru Oleinic: „Corect. Statul trebuie să-şi îndeplinească obligaţiunea sa şi fermierul munceşte. Noi trebuie să ne bucurăm că el astăzi a rămas în ţară şi munceşte pentru a-şi întreţine familia şi alte 15-20 persoane. Ce poate fi mai bine pentru stat, decât atunci când un cetăţean depune efort pentru a dezvolta ceva în Moldova? Statul trebuie să-i creeze condiţii – aceasta este menirea statului. Dar noi până acum nici nu ne-am pus întrebarea: „Oameni cunosc care va fi efectul semnării Acordului de Asociere?”.

Eu sunt absolut convins că toţi îşi doresc o ţară europeană. Toate sondajele ne arată cum se împart viziunile faţă de vectorul european şi faţă de Uniunea Vamală. Aceasta este legat numai cu piaţa de desfacere şi numai cu 500-600 de mii de oameni care lucrează în Rusia, plecând pentru trei-șase luni sau un an şi găsindu-şi un loc de muncă.”

Europa Liberă: Până la semnarea şi ratificarea Acordului de Asociere, Federaţia Rusă înghiţea tot ce exporta Republica Moldova, nu a avut pretenţii la calitatea mărfurilor, nu erau merele toxice, nu erau legumele toxice. Acum, peste noapte, totul a devenit „otravă”...

Alexandru Oleinic: „Absolut. Dar noi am cunoscut situaţia această, am ştiut că vom ajunge la aşa ceva, am înţeles destul de bine.”

Europa Liberă: Şi dacă se deschide piaţa europeană pentru producţia agroalimentară a Moldovei, credeţi că mentalitatea moldoveanului se schimbă?

Alexandru Oleinic: „Coincidenţa cu restricţiile care s-au făcut la legume şi fructe nu este numai faţă de Moldova, dar şi faţă de Polonia, Ungaria, faţă de alţi producători de legume şi fructe în volum mare, care exportau în Rusia şi de calitate foarte bună, fără doar şi poate, marfa aceasta va rămâne în Europa.”

Europa Liberă: Propuneți câteva soluţii...

Alexandru Oleinic: „Eu cred că producătorii moldoveni vor avea foarte mari probleme cu calitatea producţiei pentru a putea concura pe piaţa europeană, chiar şi dacă vor avea cotele de export. Soluţiile sunt foarte complicate, fiindcă noi trebuia să ne ocupăm cu pregătirea potenţialului economic al agriculturii pe parcursul a patru ani de zile, din 2009, când am venit la putere şi am ştiut care va fi finalul, pentru ce luptăm noi în ţara aceasta.”

Europa Liberă: În al 12-lea ceas, ce se poate întreprinde, ca să nu dispere întru totul cel care a produs şi care mai are producția în livadă, pe plantaţia de vie?

Alexandru Oleinic: „Bineînţeles, acum noi nu putem face investiţiile necesare ca să începem procesarea legumelor şi fructelor pentru a le exporta în Europa, după necesităţile pieţei. Noi acum, urgent, trebuie să clarificăm lucrurile cu Federaţia Rusă, să găsim soluţii pentru a scoate barierele acestea temporar.”

Europa Liberă: Pe segmentul energetic Rusia ar putea să provoace Republica Moldova?

Alexandru Oleinic: „Eu nu cred că pe segmentul energetic noi putem avea probleme, fiind Rusia tot este cointeresată în livrările produselor energetice.”

Europa Liberă: Dar exploatarea gazoductului Iaşi-Ungheni supără Moscova?

Alexandru Oleinic: „Moldova nu este acel consumator care poate să supere aşa de tare Rusia. Moldova, mai degrabă, este un partener strategic pentru Rusia. Rusia, având interese în Moldova nu numai faţă de fructe, legume şi energetică, interesul geopolitic este mai important pentru Rusia. Şi noi aici trebuie să găsim posibilităţi de a comunica cu ruşii la acelaşi nivel. Atunci noi vom putea într-adevăr ceva obţine de la ei.”

Valentina Ursu

Valentina Ursu

Europa Liberă: Dar şi mediul de afaceri este divizat, domnule Alexandru Oleinic, o parte dintre agenţii economici au acceptat standardele europene, s-au reorientat, au început să producă marfă de calitate, competitivă cu cea din Uniunea Europeană şi li s-au deschis porţile. La o altă parte din aceeaşi armată a oamenilor de afaceri le este mult mai convenabil să meargă în Federaţia Rusă, pentru că regulile de acolo de joc, chiar dacă nu sunt cele mai civilizate, pe unii dintre agenţii economici moldoveni îi aranjează mai degrabă, să mai plătească 100 de euro sau 2 000 de dolari pentru ca să-şi promoveze afacerea, sunt mai interesați să ducă ceva mai de necalitate numai ca să obţină un profit. Sunt şi aici fel de fel de mişmaşuri, şmecherii. Dumneavoastră ştiţi mai bine decât mine.

Alexandru Oleinic: „Este şi alt aspect, aspectul de comunicare. Comunitatea Europeană pentru agenţii economici din Moldova nu e numai România, unde sunt 22 de milioane oameni şi putem comunica liber, fără bariere, dar sunt şi ţările unde noi avem bariera de cunoaştere a limbilor străine. Aici chiar este o problemă pentru majoritatea agenţiilor economici.”

Europa Liberă: Şi atunci ei aleg Rusia, pentru că limba rusă le este la îndemână?

Alexandru Oleinic: „De aceea, aleg Rusia, Ucraina şi Belarus, fiindcă nu au barieră în comunicare. Noi trebuie să atragem atenţia şi la alte momente. Europa are o piaţă de 500 de milioane de consumatori, dar şi competiţia pe această piaţă este destul de înaltă. În Est avem Ucraina, Belarus, Rusia, Kazahstan, care se apropie cam de aceeaşi cifră, dar nu sunt barierele de comunicare, nu sunt barierele de calitate atât de mari.

De aceea, noi, o ţară de patru milioane de oameni şi cu o piaţă atât de mică de producere, trebuie să învăţăm să fim competitivi. Indiferent pentru cine producem, pentru piaţa internă, pentru piaţa din Est, din Vest, noi trebuie să producem calitate, produs care într-adevăr să fie competitiv. Dar statul trebuie să creeze condiţii pentru agenţii economici.”

Europa Liberă: Cât de solidară este breasla oamenilor de afaceri?

Alexandru Oleinic: „Îmi aduc aminte când Rusia, pe timpul guvernării comuniste, a introdus nişte restricţii la export, ceea ce este ieşit din comun şi atunci nu s-au unit agenţii economici şi fermierii pentru a-şi apăra interesele. Aceasta este problema educaţiei, a culturii agenţilor economici, aşteaptă poate altcineva va lupta pentru ei. Nu este corect.”

Europa Liberă: Apartenenţa Moldovei la CSI i-a adus avantaje?

Alexandru Oleinic: „Destul de evidente.”

Europa Liberă: Astăzi Moldova trebuie să rămână în CSI?

Alexandru Oleinic: „Eu cred că Moldova trebuie să rămână în CSI şi aceasta nu afectează absolut asocierea noastră cu Comunitatea Europeană şi nici Acordul de Liber Schimb. Moldova trebuie să fie acolo unde este convenabil agentului economic. Sper că situaţia în Ucraina în viitorul apropiat se va stabiliza. Şi aici, desigur, au de câştigat toate părţile – se va stabiliza piaţa, se va stabiliza transportarea prin Ucraina, care la moment este destul de dificilă, fiindcă piaţa ucraineană acum practic nu consumă nimic, dacă ajunge în Rusia iarăşi avem fel de fel de bariere. Eu sper că într-un timp scurt toate aceste probleme vor dispărea, fiindcă nu pot dura la nesfârşit. Noi nu ne-am gândit niciodată că în veacul XXI vom avea aşa conflict aproape în centrul Europei, în Ucraina. Cine l-a început și care sunt interesele acolo noi cunoaștem și toți se dau cu părerea, însă faptul că mor oameni este cea mai mare tragedie...”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG