Linkuri accesibilitate

Prudența marilor state membre NATO (Gândul)

Cotidianul Adevărul preia din publicația on-line Foreign Policy România un dialog realizat cu doi universitari din Kiev, referitor la starea de spirit din țară și la problemele care îi frământă pe ucraineni. Iulia Kravcenko spune că anexarea Crimeii și mișcările separatișitlor proruși din Est vor avea efect de bumerang: ele nu fac decât să întărească sentimentul național al ucrainenilor. De fapt, arată Kravcenko, deja Maidanul îi făcuse pe mulți să-și conștientizeze identitatea. Prin acele proteste, Ucraina a dezbrăcat „rochia sovietică” pe care o purta de 23 de ani, dar e limpede că Rusia poate încă opri noua orientare a țării. Invitata publicației Foreign Policy mai spune că nu există riscul unui război civil între Vestul și Estul Ucrainei. Această demarcație este un mit promovat de Rusia. Sunt diferențe culturale, dar ele nu vor duce niciodată la ură și la conflict civil. Nu există, de asemenea, deficiențe în abordarea chestiunii minorităților: dovadă, tătarii fugiți din Crimeea după anexare și sunt găzduiți în bună pace în restul Ucrainei. Minoritatea azeră și-a constituit propria ”armată” ca să lupte pentru apărarea integrității Ucrainei, iar armata ucraineană s-a bătut la Lugansk ca să-i apere pe reprezentanții minorității roma, pe care separatiștii au încercat să-i aresteze chiar și cu șiretlicul de a le plasa narcotice în case. Iulia Kravcenko îi spune de asemenea reporterului de la Foreign Policy România că ucrainenii au așteptări mai degrabă modeste de la europeni. De la americani, în schimb, speră încă să primească arme, instructori militari, programe de instruire a trupelor. Altmineri, Ucraina se simte mult sprijinită diplomatic de Polonia. De asemenea, și de țări precum România, Ungaria, Turcia sau Belarus. Solidaritatea în zonă ar putea schimba peisajul geopolitic, adaugă universitara de la Kiev.

O analiză consistentă privind apropiatul summit NATO din Țata Galilor publică în gandul.info Andrei Luca Popescu. Jurnalistul explică principalele puncte de pe agenda reuniunii. Extinderea în 2015 a măsurilor de reasigurare pentru ţările de pe flancul estic al NATO – adică balticele, Polonia, România şi Bulgaria - este unul dintre ele. Analiza arată că deocamdată prevalează prudența marilor state membre, inclusiv a americanilor, care sunt de acord cu o creștere a capabilităților și a vitezei de reacție în Estul Europei, dar nu și cu baze militare permanente, care ar putea irita Rusia. Statele Unite vor pleda pentru o mai intensă rotație de trupe în zonă. România ar avea oricum un rol cheie la Marea Neagră, dar și pentru că are un parteneriat strategic direct cu Statele Unite, arată Andrei Luca Popescu. Sunt multe chestiuni nevralgice. De pildă cea a finanțării viitoarelor măsuri. Americanii s-au cm săturat să susțină singuri NATO, cu atât mai mult cu cât interesul direct este al europenilor. Dacă nu se va obține un consens în Țara Galilor, este posibil ca anumite chestiuni să fie rezolvate prin acorduri bilaterale între state, mai arată Andrei Luca Popescu în Gândul.

Poate fi citită astăzi în Adevărul și partea a doua a unui interviu acordat de Marius Văcărelu unei publicații din New York, epochtimes, în care profesorul universitar bucureștean arată că nu e imposibil ca Putin să-i abandoneze la un moment dat pe separatiștii proruși din estul Ucrainei. Moscova ar trebui să primească însă ceva solid la schimb: federalizarea Ucrainei, promisiunea că nu va adera la NATO, vize occidentale pentru ruși sau condiții comerciale mai bune pentru companiile rusești din energie. Ori, cel mai bine, toate la un loc.

XS
SM
MD
LG