Linkuri accesibilitate

Cât de mare sau mică este distanţa dintre scenariul scris pe hârtie al manifestărilor şi sentimentul de sărbătoare al cetăţenilor? O convorbire cu ministrul culturii Monica Babuc.

Europa Liberă: Aşadar, o nouă aniversare a proclamării Independenţei Republicii Moldova, noi festivităţi, tradiţionale deja. Ce va include programul din acest an?

Monica Babuc: „Ca şi în fiecare an, la 27 august sărbătorim cea mai importantă sărbătoare naţională, Ziua Independenţei. Şi cu această ocazie vom organiza mai multe manifestaţii în Chişinău, dar şi întreaga ţară. Ca de obicei, centrul acestor manifestaţii va fi Piaţa Marii Adunări naţionale, de acolo de unde a pornit de fapt istoria independenţei ţării noastre acum 23 de ani. Ca să punctez doar câteva lucruri de mai mare interes din PMAN, voi spune că vom avea în acest an a doua ediţie a paradei portului popular, care în acest an va avea un generic – Hora Mare – şi se va axa, spre deosebire de anul trecu, pe colectivele coregrafice, peste 30 venite din întreaga republică şi care vor demonstra nu doar specificul portului popular al zonei din care vin, dar şi paşii de dans caracteristici acestei zone. Parada va începe la ora 13, deci la prânz, şi va dura până la ora 16. De aceea invit toată lumea interesată să vină în PMAD, în care vom încerca pentru prima oară de asemenea, să instalăm câteva tribune, e adevărat nu cu foarte multe scaune pentru că nu ne permite spaţiul, de o parte şi de cealaltă a Arcului de Triumf, dar în special lumea care nu va avea posibilitatea să vină în piaţă, poate urmări spectacolul live, la televiziune, în special M1, care va transmite în direct toată sărbătoarea din piaţă.”

Europa Liberă: Au fost totuşi peste două decenii de aniversări. Au fost şi multe lucruri emoţionante, dar şi penibile. Ce va fi – dacă în general s-a pus problema – inedit în comparaţie cu alte festivităţi?

Monica Babuc: „Vom avea un târg al meşterilor populari care va fi inaugurat în scuarul Catedralei. Vom avea evoluţia de excepţie a ansamblului Academia de Dans „Joc” iarăşi în PMAN. Îi vom revedea pe faimoşii „Lăutarii” sub bagheta lui Nicolae Botgros şi formaţia „Brio Sonoris”, care a devenit în acest an celebră prin cucerirea Trofeului la „Românii au talent”. Dar de asemenea vom avea o prezenţă inedită a unei trupe nou constituite a lui Cristofor Aldea-Teodorovici, care va prezenta un program din melodiile scrise de fraţii Ion Aldea-Teodorovici şi Petre Teodorovici. Mi se pare o chestie originală, dar la întrebarea Dvs. am să vă spun în felul următor: sigur că tindem întotdeauna să găsim ceva original, parada.”

Europa Liberă: Pentru ca un eveniment, fie şi politic, să fie sărbătorit cu sinceritate de cetăţeni este nevoie de o motivare clară, intimă. Credeţi că Ziua Independenţei – totuşi o zi, până acum, în care politicul s-a îngemănat cu artisticul – a început deja să facă parte din gama personală de sărbători a cetăţeanului? Altfel spus, mai simplu: a ajuns această sărbătoare şi în inima cetăţeanului, adică nu numai pe hârtia scenariilor festivităţilor?

Monica Babuc: „Cred că da, pentru că dincolo de dificultăţile cu care ne confruntăm, dincolo de frustrările pe care le mai avem în aceşti 23 de ani când ne confruntăm cu diverse probleme economice, politice, dincolo de faptul că chiar şi la acest moment ne confruntăm cu lucruri care ne întristează, cum ar fi embargoul impus de Federaţia Rusă la produsele agricole sau alte lucruri care nu ne pot bucura, vorbesc acum de situaţia vecinilor noştri din Ucraina, totuşi a 23-a aniversare a independenţei noastre vorbeşte de o maturitate. Pe urmă, 23 de ani înseamnă o generaţie crescută deja în această zonă a independenţei RM. O generaţie care se simte parte a construcţiei acestui stat suveran şi independent care are posibilitatea să vorbească în voce tare, independent în corul popoarelor şi statelor lumii. Cred că foarte multe semne arată că lumea ştie, aşteaptă, sărbătoreşte şi simte mândria pentru faptul că avem o sărbătoare naţională în care trebuie să ne simţim solidari şi cetăţeni ai acestui stat.”

Europa Liberă: Sigur că există dreptul de manifestarea liberă a bucuriei unei comunităţi cu prilejul unei aniversări sau al unei date prestabilite. Unii ar spune însă că ar fi vorba de – vorba populară - „fală mare în traistă goală”, în sensul că ar moldovenii ar trebui să fie mai moderaţi la sărbătoriri, atâta timp cât mai au destule nevoi şi necazuri pe cap. Ce ar fi de răspuns acestora?

Monica Babuc: „Aş delimita problema multitudinii sărbătorilor de sărbătoarea Zilei Independenţei. Este altceva când instituim multiple sărbători care iată se constituie şi în festivaluri dedicate multor chestii mai puţin importante din punct de vedere spiritual sau poate politic. Când sărbătorim roşiile, mărul, nucul sau altceva este o chestie frumoasă, dar nu este una care ar trebui în mod normal să ne abată de la cursul normal al lucrurilor , de la munca pe care trebuie să o facem, de la obligaţiunile noastre. Or Ziua Independenţei este ziua pe care trebuie să o conştientizăm ca un moment în care trebuie să ne educăm pe noi înşine, generaţiile în creştere, în spiritul stabilirii unei solidarităţi, a unei toleranţe de neam. Chiar mi se pare că acest lucru lipseşte multor oameni, inclusiv şi nouă tuturor.”

Europa Liberă: Cât costă, de fapt, festivităţile respective?

Monica Babuc: „Festivităţile costă cam la fel ca şi în anii precedenţi, deci, ceva mai mult de 1 milion de lei.”

Europa Liberă: În capitală vor fi de toate în evantaiul festivităţilor. La ţară, de exemplu?

Monica Babuc: „Şi la ţară, întotdeauna cu această, ocazie, în toate localităţile, în centrele raionale şi în sate, se organizează de către autorităţile publice locale manifestări de diferit fel. Vreau să vă spun că a prins ideea cu Parada portului popular. Cel puţin eu am văzut în ultimul timp foarte multe intenţii de a organiza asemenea parade şi în localităţi. De asemenea, se fac expoziţii tematice, se fac teatralizări, tot felul de acţiuni care vin să consemneze Ziua Independenţei, simbolurile Statului, adică Drapelul, Imnul şi acest lucru este normal.”

Europa Liberă: Apropo, de parada sau diferite manifestări ale portului naţional, aţi avut vreodată reproşuri că s-ar cădea dintr-o extremă în alta şi că acum s-ar „etnografiza” festivităţile? Sau lucrurile au fost atât de ignorare, încât recuperarea rezonabilă şi necesară a portului popular, de exemplu, ar trebui să dureze chiar mai mult decât de obicei?

Monica Babuc: „Mai mult am auzit opinii rezonabile despre multitudinea, în ultimul timp, a unor festivaluri etno-folclorice sau etnice ş.a.m.d. care nu întotdeauna se ridică la un nivel necesar al conţinutului şi al modului de organizare al acestora. Într-adevăr există şi oameni care consideră că, apropo de cultură, nu e nevoie să ne oprim atât de mult la elementele portului nostru popular sau a folclorului, la general, că există o cultură mai elitistă, mai modernă care se apropie mult mai mult de standardele internaţionale. Or eu sunt absolut convinsă, sunt lucruri banale pe care o să le spun acum, că de aici ne tragem, din rădăcinile folclorului creştem, dar dincolo de asta, aveţi perfectă dreptate. A fost atâta timp ignorat şi acel element al patrimoniului care este costumul popular şi acel element care este arta ţesutului şi a covorului popular, şi obiceiurile populare. Pentru viitor intenţionăm să facem şi acţiuni importante legate de arta ţesutului şi a covorului popular şi obiceiurile populare. În calitatea mea de ministru al culturii şi a instituţiei pe care o conduc mă simt obligată să ajut oamenii care sunt entuziaşti cercetători, istorici, folclorişti, interpreţi de folclor care vin să ne arate că trebuie să facem în acest sens ceva ca tezaurul enorm de care dispune poporul nostru să nu se piardă.”

XS
SM
MD
LG