Linkuri accesibilitate

Valentina Ursu în dialog cu localnici din Leova și cu doctorul în istorie Svetlana Suveică.

Instituțiile europene, dar și cele americane îi dedică celui mai sărac stat din Europa, cu cei peste trei milioane de locuitori, o atenție sporită în ultimul timp, o consecință a crizei din Ucraina, țară vecină și a conflictului de acolo care durează de ceva timp cu Federația Rusă. Cât interes manifestă simplul cetățean pentru apropierea țării sale de Uniunea Europeană căutăm să aflăm la acest sfârșit de săptămână.

Coaliția de guvernare de la Chișinău crede cu tot dinadinsul că se va putea negocia un viitor european cu regiunea separatistă transnistreană și că nu va supăra prea mult Federația Rusă.

La Leova am căutat să aflu ce cred localnicii despre primirea statului nostru în casa comună europeană:

–„Ar trebui să fie integrarea, să tindem către Europa. Probabil că am lua din experiența statelor care sunt în Europa. Și noi am tindem către ceva mai bun, mai frumos, mai civilizat.”

–„Opțiunea noastră e de integrare europeană și niște legături strânse cu Federația Rusă ar fi foarte bine.”

–„Eu am crescut, eu am trăit cu Rusia, eu am trăit într-o țară mare. Eu socot să aceasta a fost o mândrie.”

–„Relațiile strânse cu Rusia nu fac nici trei copeici.”

–„Până la Europa mai avem mult. Guvernarea e rea, la fel și lumea. La noi omul se cumpără cu tot ce este, și cu oleacă de orez, și cu oleacă de zahăr, și cu 100 de g de băutură, și cu un pachet de țigări. Omul acela merge la toate pentru că se gândește că va fi totul bine. Cu integrarea în Europa ne vom mișca cam greu.”

Europa Liberă: Nu va veni nimeni nici din Est, nici din Vest să îi facă bine Moldovei, nici cetățenilor acestui stat dacă moldovenii singuri nu își fac și nu își doresc binele.

–„Da.”

Europa Liberă: La vot lumea va mai merge, dacă pierde încrederea?

–„Mergem, dar nu mai știm pe cine să alegem.”

Europa Liberă: Cine din clasa politică vă insuflă încredere?

–„Merge și Leancă, se pornește, dar nu știu mai departe…”

Europa Liberă: Subiectul ce ține de apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană sau de Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan îi preocupă ce cetățeni? Se discută încotro ar trebui să meargă Moldova?

–„Desigur. Mă uit la cetățenii care vin din Europa, cu ce viziuni vin ei. Trebuie schimbat modul de viață.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, totuși în Rusia muncesc foarte mulți moldoveni…

–„Da, muncesc mulți.”

Europa Liberă: Și ei ce spun?

–„Relațiile economice trebuie păstrate cu ambele părți.”

–„Sunt angajați în Rusia, mulți deja au fost deportați. Dar majoritatea e clar că sunt în Europa.”

–„Vrem să încercăm și în Uniunea Europeană. Deoarece în Rusia am fost, am văzut cum e acolo, practic, suntem dezamăgiți. Dar cursul proeuropean pe care îl promovează politicienii noștri este un curs foarte necesar.”

Europa Liberă: Dumneavoastră vă gândiți că Moldova trebuie să fie cu Uniunea Europeană sau cu Uniunea Vamală?

–„Ce folos că voi fi cu europenii și nu voi avea nimic?”

Europa Liberă: Dacă veți fi cu Rusia, veți avea de toate?

–„La ruși parcă a fost rău? Nu a fost rău nici cu rușii.”

–„Mulți trăiesc greu. Unii prea tare s-au lăcomit, au luat în buzunar și noi am rămas cu buzunarele goale.”

Europa Liberă: Vă mai gândiți încotro să meargă Moldova: cu Asfințitul, cu Răsăritul?

–„Cer să mergem în Europa că avem nădejde că în Europa va fi mai bine.”

***

Au fost opiniile mai multor trecători întâlniți ocazional pe străzile din Leova. Și cu doctorul în istorie Svetlana Suveică, bursieră la Institutul de Studii Est și Sud-Est Europene dintr-o regiune din Germania am discutat despre cât de europeană se consideră ea ca cetățeană a Moldovei care trăiește în inima bătrânului continent.

Svetlana Suveică: „Integrarea europeană este un ideal pe care noi ni-l dorim pentru ţara noastră. Până la urmă ideea de integrare europeană este un ideal pe care trebuie să şi-l dorească fiecare cetăţean în parte.”

Europa Liberă: Dar nu se creează impresia că doar guvernarea şi l-ar dori, iar firul ierbii, omul de rând ar mai ezita?

Svetlana Suveică: „Pentru că informarea populaţiei contează foarte mult. Cine are acces la Uniunea Europeană, cine a mers peste hotare şi a văzut nivelul de trai, intelectualii, persoanele de rând, care erau în disperare aici şi au găsit o oportunitate, moldovenii noştri fac faţă bine lucrurilor.”

Europa Liberă: Bine, dar cei care merg la muncă în Rusia zic că ar fi mai bine cu Rusia lui Putin.

Svetlana Suveică: „Fiecare reiese din propria experienţă. Nu poţi să impui unui om matur o opinie. Opinia şi-o creează fiecare şi nu numai din experienţa proprie, dar şi din nivelul de educaţie. Priorităţile le setăm, de asemenea, fiecare, în funcție de ce ne dorim.”

Europa Liberă: Ce notă dai nivelului de educaţie în Moldova?

Svetlana Suveică: „Nu dau note, că nu sunt la facultate.”

Europa Liberă: Ce părere ai despre acest nivel al educaţiei?

Svetlana Suveică: „Copilul meu m-a întrebat: „Mami, de ce nenea de la scară nu-mi zice: „Bună ziua”?. Eu îi zic: „Bună ziua” şi nu-mi răspunde cu „Bună ziua”.ʾ Aceasta a fost o primă conştientizare a faptului că în Germania este oarecum altfel. Sunt mai multe, nu este vorba numai de „Bună ziua”. Este vorba de faptul că nu trebuie numai să ne considerăm o masă de oameni educaţi, dar trebuie şi să ne autoeducăm, să ne informăm. Dacă ne întoarcem la întrebarea pe care aţi formulat-o, să ne informăm, să aflăm ce ne aşteaptă sau ce ne-am dori noi să fie, cum ne-am dori să fie construită societatea noastră.”

Europa Liberă: Nu există încă acest discernământ ca omul să poată să aleagă binele de rău, minciuna de adevăr?

Svetlana Suveică: „Ba da, există. Dar să o luăm pentru Ţările Baltice, am fost la Vilnius şi discutam cu un coleg jurist, este o persoană care cunoaşte lucrurile în profunzime şi spunea că nici la ei societatea nu a fost integră ca opinie şi până acum există opinii că Uniunea Europeană nu ar fi ceea ce şi-au dorit. Şi ajungând acasă am inclus televizorul şi am auzit un deputat rus din Lituania, din parlamentul lituanian, deputat lituanian, reprezentant al minorităţii ruse din Lituania, care spunea că Uniunea Europeană este o iluzie. Deşi ei sunt în Uniunea Europeană. Opiniile sunt diferite, dar m-a mirat rigiditatea. De altfel, vorbea într-un talk-show în Rusia. Venit la Moscova să participe la talk-show, evident că ţinea poziţia Rusiei.”

Europa Liberă: Ţinând cont de ceea ce se întâmplă în Ucraina, criza ucraineano-rusă are un impact asupra parcursului european al ţărilor din Parteneriatul Estic?

Svetlana Suveică: „Da. Criza din Ucraina, până la urmă, a fost un catalizator care ne-a pus în faţa faptului – să alegem între două direcţii. Nici nu pot să spun direcţii de dezvoltare, dar două opţiuni, două oportunităţi pe care un funcţionar public le vede, poate vedea finalitatea. Şi într-adevăr factorul extern a jucat un rol, pentru că la un moment dat altercaţiile din Ucraina, care s-au transformat în conflict deschis, cu victime, au început de la ideea „Cu cine mergem?”.ʾ

Europa Liberă: După ce fostul preşedinte a refuzat să parafeze Acordul de Asociere la Uniunea Europeană a Ucrainei.

Svetlana Suveică: „Exact. Am simţit ca un semn de întrebare: ce facem; unde mergem? Societatea noastră s-a pomenit într-o dilemă pe care, din diferite părţi, la diferite nivele, încercăm să o rezolvăm. Faptul că ţările Uniunii Europene la unison au spus că oferă sprijin Republicii Moldova consider că a jucat rolul crucial. Noi am simţit că ne vrea cineva.”

Europa Liberă: Moldova nu este abandonată, da?

Svetlana Suveică: „Da. Şi faptul că și clasa politică sau vocea a fost la unison, a fost rostit la unison faptul că noi vrem să avem o perspectivă de aderare la Uniunea Europeană cred că s-a datorat, în mare parte, şi deschiderii acesteia, care a venit pe fundal de criză.”

Europa Liberă: Se creează impresia că deocamdată mai lipseşte acest liant dintre puterea de sus şi masa de jos.

Svetlana Suveică: „Din experienţa istorică, eu cred că întotdeauna vârful, conducerea statului, nu luăm numai experienţa fostelor republici URSS, până la urmă a fost un grup de oameni care a luat iniţiativa în mână, care a contribuit nemijlocit la aceeaşi integrare europeană a statelor baltice sau la alte experienţe. Deci, opinia publică este foarte importantă, pe de altă parte, sunt voci diferite în cadrul societăţii, exprimate în mod diferit, fundamentate diferit, argumentate diferit, dar faptul că guvernarea a făcut anumiţi paşi concreţi deja cred că este un lucru bun.”

Europa Liberă: Ideea eurointegrării nu a ajuns să fie o idee naţională. Ce poate consolida naţiunea aceasta? Ce idee lipseşte?

Svetlana Suveică: „Am văzut astfel de iniţiative la noi. Coaliţia câtorva ONG-uri a avut o campanie de informare în sud, în Găgăuzia. Şi aici a apărut ideea că integrarea europeană ar putea fi o idee naţională. Aceasta mi-a plăcut, mi-a plăcut că se lucrează nu numai în direcţia informării populaţiei despre ce este Uniunea Europeană, dar se încearcă o abordare a acestei idei ca idee de coabitare, ca idee de coagulare a societăţii, care ar trebui să meargă la unison cu ce vrea guvernarea.”

Europa Liberă: Svetlana Suveică reprezintă pătura intelectuală. Vreau o opinie a ta sau nişte argumente ale tale pentru moş Ion, pentru moş Gheorghe, pentru mătuşa Maria, pentru mătuşa Ileana, pentru că uneori te cruceşti ce auzi din gurile lor „că integrarea europeană înseamnă că moş Vasile se însoară cu moş Ion”, „că integrarea europeană înseamnă că trebuie să te converteşti la catolicism”. Care sunt argumentele tale ca să fie destul de convingătoare pentru aceşti oameni, bieţi oameni rătăciţi?

Svetlana Suveică: „Este dificilă întrebarea dumneavoastră. Şi acum trebuie să te plasezi în locul cuiva care ar întreba şi te pune în faţa faptului să răspunzi. Copiii lui moş Ion şi ai mătuşii Maria, mulţi dintre ei sunt, de asemenea, plecaţi. Poate că într-o familie unul este în Rusia şi altul este în Italia, Spania sau altă parte şi atunci, aşa cum la nivel de societate se întâlnesc două opinii, aşa şi într-o familie avem astfel de cazuri.”

Europa Liberă: Ştiu că se ceartă soţ cu soţie, frate cu soră...

Svetlana Suveică: „Este un moment important faptul că integrarea europeană este o perspectivă, nu se întâmplă mâine. Dar ce înseamnă? Înseamnă o uniune de state în care există o coabitare în baza unei legislaţii comune şi funcţionează anumite reguli comune. Evident că acest lucru îl interesează mai puţin pe moş Ion sau mătuşa Maria. Până la urmă, sunt anumite beneficii, argumente pe care le aduce cineva în familie. Eu cred că acestea sunt cele mai puternice argumente, pentru că este una când participi la o dezbatere electorală şi asculţi ce spun reprezentanţii diferitelor partide la noi, venind într-un sat o dată la patru ani sau poate mai des, şi este alta când vine fiica vara din Italia, cu un cadou, cu toate bunătăţile, dar chiar să facă o sărbătoare în familie şi îi vezi pe copii mulţumiţi că au învăţat limba, ţi-e milă că nu vorbesc prea bine româna, dar te bucuri pentru succesele lor, şi spune „Nu mi-a fost uşor” sau „Nu mi-e uşor nici până acum, dar eu cred că pot să fac faţă, sunt fericită, familia mea este fericită”. Aceasta nu înseamnă că în Rusia cineva nu este fericit, dar cea mai mare parte a cazurilor pe care le cunosc eu sunt în Uniunea Europeană. Poate că aceste plecări, una sau alta, au fost întâmplătoare sau au fost din anumite considerente. Eu am plecat cu un proiect de cercetare, cineva a plecat la rude în vizită şi i-au propus un loc de muncă, cineva şi-a făcut viză şi a dat mită unor agenţii de turism ca să plece cu mii de euro şi întoarce datoriile doi-trei ani de zile. Deci, sunt cazuri diferite. Dacă te-ai întors, nu înseamnă că te-ai dezamăgit, poate ai găsit o altă soluţie sau ai găsit o altă cale. Să generalizăm am putea. Iată, şi prin sondaje de opinii se generalizează, pentru că nu ştim cine sunt aceste 54% sau nu ştim cine sunt 46%, dar când e vorba de cazuri anumite, noi înţelegem că nu este unitate de opinie. Şi aveţi dreptate, este dificil să spui, durerea rămâne durere, copiii pleacă. Acum un deceniu am asistat la o întâlnire, la Aeroportul din Chişinău, a venit o rută de la Verona şi plângeau, mama nu-şi cunoştea copiii. Eu, dintr-o parte, am fost foarte emoţionată să văd acest lucru. Atunci nu au venit câte trei-patru ani, dar acum pot să vină. Aceste este, cred, un argument minim.”

Europa Liberă: Deci, liberalizarea regimului de vize, într-un fel, a fost o deschidere pentru revederea părinţilor cu copiii pe care i-au lăsat în grija bunicilor sau a vecinilor?

Suveică: „Exact. Acesta este un argument şi un beneficiu practic, simţit de familia care s-a destrămat. Copilul sau părintele a rămas, da, primeşte banul acesta, dar el vrea să-şi vadă copilul acasă. Liberalizarea regimului de vize şi faptul că noi avem acces la piaţa de muncă, parţial, faptul că noi călătorim este un plus foarte mare. Vom diminua din tragedia moldovenilor în sensul acesta.”

Europa Liberă: Ar fi și opinii, că UE absoarbe Moldova.

Svetlana Suveică: „Absoarbe? Noi trebuie să dăm dovadă de concurență ca să pătrundem pe piața Uniunii Europene. Vorbesc și de piața intelectuală, vorbesc și de schimbul de specialiști.”

Europa Liberă: Competitivitate în orice domeniu…

Svetlana Suveică: „Eu, fiind în mediul academic, știu ce înseamnă competiție. Și este foarte greu să te afirmi în domeniul în care aici poate că ai obținut mai multe decât ți-ai planificat, ai obținut. Competitivitatea este mult mai acerbă. Al doilea moment – noi ne adaptăm, noi am venit sau chiar migrantul, cel care se legalizează deja, deci, nu mai e cel care nu poate să plece, să vină. Depinde ce statut vrea, cum poate să obțină acest statut. Evident că este vorba și de bani, de partea financiară, poate să își deschidă o afacere sau muncește, cu ce scop trimite banii acasă sau are familie acolo. Sunt cazuri diferite.”

Europa Liberă: Svetlana Suveică este istoric, din mediul academic. Vreau să te întreb: 23 de ani pentru tânărul stat Republica Moldova, de la proclamarea independenței încoace, e un timp suficient pentru istorie, e puțin? Pentru cei care astăzi trăim ni se pare timp lung și puține reușite.

Svetlana Suveică: „23 de ani e mult. Cineva spune „e o jumătate de viață”, cineva spune „e un sfert”. Pentru un tânăr stat e foarte puțin. Noi avem problemele noastre interne, probleme de ordin

Nu putem să spunem că suntem unici și irepetabili și că numai noi ne confruntăm cu asemenea probleme, că am auzit astfel de opinii. Și nu trebuie să o luăm de rău, noi, românii, suntem așa o națiune, ne complăcem în tragedie, comparativ cu alte națiuni și am observat acest lucru fiind peste hotare.

social, economic, avem conflictul transnistrean, ecoul din Ucraina fiind aici viu, deci, noi simțim ce înseamnă acest lucru. Și nu numai noi, dar și Ucraina vecină a simțit acest lucru, poate într-o conjunctură nouă și nefericită, dar lucrurile se conștientizează la un moment dat în situația de criză, în situația tragică. Avem și alte probleme și de ordin educațional, și de ordin cultural avem, ca fiecare societate, de altfel, de o intensitate mai mare sau mai mică. Nu putem să spunem că suntem unici și irepetabili și că numai noi ne confruntăm cu asemenea probleme, că am auzit astfel de opinii. Și nu trebuie să o luăm de rău, noi, românii, suntem așa o națiune, ne complăcem în tragedie, comparativ cu alte națiuni și am observat acest lucru fiind peste hotare. Opinia societății, moralul ei e la pământ.”

Europa Liberă: Cum ridici moralul? Ce condiții favorizează ridicarea lui?

Svetlana Suveică: „Trebuie să ne mai debarasăm de clișee, cred eu.”

Europa Liberă: Care sunt trei calități bune care caracterizează națiunea aceasta?

Svetlana Suveică: „Bună întrebare…”

Europa Liberă: Din afară cum se văd aceste trei calități? Și care ar fi ele?

Svetlana Suveică: „Suntem creduli: credem vecinul, credem politicianul, credem sondajul de opinie și spunem: „dacă 54% vor, acolo e majoritatea…”

Europa Liberă: …Vor în Uniunea Vamală?

Svetlana Suveică: „Da, înseamnă că eu unde sunt?”. Deci, suntem creduli. Pe de o parte, e bine, dacă o luăm din punct de vedere al optimismului, pe de altă parte evident că formatorii de opinie aici sunt în joc, te informezi, afli, dar și ești ușor influențabil. Nu prea a ieșit o calitate bună pe care am spus-o… Suntem muncitori, ne adaptăm, suntem adaptabili.”

Europa Liberă: Și de ce moldoveanul oftează atât de mult? E mai mult plângăreț?

Svetlana Suveică: „Ne plângem și pe alocuri cu plânsul rămânem.”

Europa Liberă: Oftezi că nu îți dă guvernul, nu îți dă Parlamentul.

Svetlana Suveică: „Avem o oftică națională… Ce m-a mirat în străinătate este că tu te consideri cetățean, în virtutea faptului că te-ai născut în țara aceasta, tu îți exerciți atribuțiile de cetățean, tu dai societății ceva. La noi se cere. Am participat la alegeri locale, fiind rezident în Regensburb, Bavaria, și vreau să vă spun că atunci m-am gândit evident cum e la noi și m-am gândit că muzica cântă, dar omul nu vine. Acolo nu era muzică, nu cânta, dar omul venea și tot venea de diferite vârste. Și până a vedea sondajele, am înțeles că e vot validat, că vine lumea. Au fost și alegeri repetate. Cineva poate spune că în Parlamentul European au fost de asemenea alegeri și gradul de participare a fost mic. Bineînțeles că sunt diferite exemple și pot fi argumentate în mod diferit, dar atitudinea civică e dezvoltată. Educația civică e una în care se investește în diferite forme. În clasa întâi printr-un proiect se educă un patriotism local, tu ești în orașul acesta, tu știi ce probleme are orașul acesta, de exemplu, de poluare, tu locuiești aici, „tu reciclezi?” copilul în clasa întâi este întrebat, „tu știi în care coș de ce culoare pui sticla, hârtia?”. Și o mulțime de alte exemple.”

Europa Liberă: Nu am mai ajuns la calitățile bune ale moldovenilor… Dar oricum vreau să te întreb: miza alegerilor din această toamnă care va fi? Și de ce trebuie cetățeanul să se prezinte la urna de vot?

Svetlana Suveică: „Vorbind de miză, nu indicăm pe cine votezi. Fiecare are preferințele lui. Dacă nu le are, își dă votul, ajungând la urnă, poate într-un minut de când te miști de la ușă până la urna de vot. Dar, pe de altă parte, conștiința faptului că tu ești cel care decizi este foarte importantă, este mult mai importantă decât noi ne dăm seama. Și când aud că „nu merg la vot, pentru că nu vreau să îl votez pe acela, pe acela, pe acela”, mă deranjează și mă doare chiar la un moment dat. Pentru că tu plătești impozite statului acesta, trebuie să fii cetățean activ, să înțelegi că de tine depinde de fapt unde vor fi copiii tăi. Tu decizi…”

Europa Liberă: Dar există suficienți politicieni sau potențiali deputați, potențiali guvernanți care să se bucure de încrederea cetățeanului?

Svetlana Suveică: „Iarăși, 23 de ani de maturitate politică nu e suficient, dar avem o mână de oameni cu calități de lider.”

Europa Liberă: Spune-ne câteva dintre aceste personalități.

Svetlana Suveică: „Și președintele Parlamentului, Igor Corman, și prim-ministrul Iurie Leancă. Sunt persoane care arată că se pot schimba lucrurile în bine. Mi se pare că școala diplomatică e cea care aduce anumite calități de colaborare, de coabitare politică, de echilibru politic, de bun simț, de o conduită etică care în altă parte e una elementară, pe când la noi trebuie formată, trebuie adusă și cultivată în anumite instituții.”

Europa Liberă: Cât de mult contează integritatea morală în rândul clasei politice?

Svetlana Suveică: „Respectul față de cetățean este foarte important și nu numai „cum aș manipula eu media ca să arăt bine în fața cetățeanului, ca să mă voteze”, dar „ce am făcut eu pentru cetățean?”, nu numai „în afacerile mele și pentru familia”, dar ”ce am făcut eu pentru cetățean?”… Un englez în 1924 scria un articol în „The Times”, zicea că Anglia nu ar putea guverna o provincie ca Basarabia. Deci, el vine aici, se documentează și scrie o serie de articole pe care le publică după aceea într-o carte. Și descrie foarte multe lucruri despre cum funcționează administrația publică locală, care e starea de spirit a populației, care sunt vulnerabilitățile interne și externe și ca un jurnalist analizează lucrurile.”

Europa Liberă: Practic, s-a repetat această poveste. Zic pentru că fostul ministru britanic de Externe, venind într-o vizită la Chișinău, spunea că niciodată nu și-ar fi închipuit că o țară atât de mică poate fi atât de greu guvernată.

Svetlana Suveică: „O fi o paralelă. Și noi, istoricii, ne simțim vulnerabili într-un fel și spunem: „Ei, că un cercetător din afară nu ne cunoaște toate dedesubturile și nu știe cum să scrie o istorie a Moldovei sau să analizeze. Și noi suntem cei care avem misiunea”. Pe de altă parte, eu din casă îmi scriu istoria familiei. Deci, la un moment dat, doza de subiectivism se ridică până când îți scrii o istorie de familie regală, nu? Trebuie să acceptăm anumite opinii din exterior critice care nu ne plac, dar care sunt constructive și ne ajută să schimbăm anumite lucruri. Mă bucur că sunt anumite proiecte de colaborare și cu statele care au trecut prin faza de integrare europeană pentru că nu e ușor, dar trebuie să învățăm. Trebuie să recunoaștem că avem anumite lacune în perceperea lucrurilor, în contribuția personală, instituțională la dezvoltarea în anumite direcții, cum ar fi economică, socială, financiară, și să preluăm bunele practici.”

XS
SM
MD
LG