Linkuri accesibilitate

Cinci motive pentru care la week-end s-ar putea găsi o soluţie a crizei din estul Ucrainei


Președinții Petro Poroshenko, Vladimir Putin și cancelara Angela Merkel, la Benouville, Franța, 6 iunie 2014

Președinții Petro Poroshenko, Vladimir Putin și cancelara Angela Merkel, la Benouville, Franța, 6 iunie 2014

Anumite ziare occidentale speculează Angela Merkel, cancelarul german, merge la Kiev cu un plan de rezolvare a crizei.

Cancelara Germaniei Angela Merkel se va afla la Kiev simbata, iar saptamina viitoare pe 26 august este anunţata intilnirea de la Minsk dintre reprezentantii Comisiei Europene cu presedintii Rusiei, Ucrainei, Belarusului si Kazahstanului. Exista sperante că intilnirea Merkel-Poroşenko ar putea duce la gasirea unei solutii politice crizei din Ucraina. Potrivit corespondentei noastre Daily Sidelar, exista 5 motive care ar putea duce la un astfel de deznodamint.

Unul dintre ele ar fi puterea pe care o are in acest moment Germania pe plan european si in mod deosebit cancelara de la Berlin. Angela Merkel a dovedit o anume capacitate de a obţine compromisuri in ceea ce priveste Rusia. La Riga a sustinut ca Alianţa Nord Atlantica trebuie sa dea asigurari reale tarilor Baltice si Poloniei în eventualitatea unei agresiuni din partea Moscovei, dar in acelasi timp a susţinut ca Alianta sa nu îşi instaleze baze permanente in regiune. Anumite ziare occidentale speculeaza ca doamna Merkel merge la Kiev cu un plan de rezolvare a crizei.

Potrivit cotidianului britanic The Independent, planul ar putea fi o recunoastere oficiala a anexarii Crimeii la Rusia in schimbul retragerii sprijinului rusesc pentru separatistii pro rusi din estul Ucrainei si un contract pe termen lung pentru gazul rusesc care ar include despaguri platite de Rusia Ucrainei pentru veniturile pe care le aducea Crimeea Ucrainei si pentru chiria pentru flota ruseasca de la Marea Neagra. Rusia ar trebui sa nu se mai opuna orientarii pro eurpene a Ucrainei, iar Ucraina in schimb ar trebui să nu mai vrea sa adere la Alianta Nord Atlantica. Veridicitatea acestui plan nu a putut fi confirmata din surse diferite.

Pe de alta parte, scrie corespondenta noastra, vizita doamnei Merkel vine intr-un moment in care se comemoreaza citeva date importante din istoria Ucrainei si a regiunii in care Germania a avut un rol important: 23 aprilie -75 de ani de la semnarea Pactului Ribentropp-Molotov care a dus la anexarea ţărilor Baltice la URSS si a Basarabiei şi a unor părti din Polonia si Finlanda. Pe 24 august Ucraina aniverseaza 25 de ani de la declararea independenţei de URSS. O despărţire a Ucrainei de Rusia ar putea avea o anume componenta simbolica în acest moment.

Saptamina viitoare va avea loc, aşa cum spuneam, o noua inilnire a presedintelui Ucrainei Petro Proşenko cu presedintele Rusiei, Vladimir Putin. Ultima data cind cei doi s-au intilnit a fost in Normandia, in Franta şi doamna Merkel era prin preajma. Acea intilnire nu avut nici un rezultat. Cea de acum, desi nu se ştie daca va fi „faţă in faţă” va avea loc sub privirea coordonatoarei politicii externe a Uniunii Europene Catherine Ashton de-o parte si, ca susţinători ai lui Putin cu Aleksandr Lukaşenka si Nursultan Nazarbaiev. Declaratiile oficiale despre agenda intilnirii sunt foarte vagi, dat unul din consilierii preşedintelui Poroşenko, Valeri Cealîi a declarat că s-ar putea solda cu „o foaie de parcurs diplomatică ce ar putea permite părţilor sa vorbeasca despre trecerea de la război la pace”.

Situatia militara de pe teren este acum in favoarea forţelor guvernamentale care au reusit sa străunga coridoare in zona controlata de separatistii pro rusi si autorităţile de la Kiev vorbesc despre o curîndă „ eliberare” a Luhanskului si Doneţkului. Sigur, situatia este departe de a se fi clarificat si chiar daca forţele guvernamentale vor prelua controlul regiunii, vor avea de infruntat ostilitatea localnicilor care se văd in continuare mai legati de Rusia decit de Kiev.

S-ar putea ca si Rusia să doreasca să iasa cumva din actuala situaţie. Putin a ciştigat credibilitatea si admiratia concetăţenilor săi prin anexarea rapida si fara pierderi a Crimeii, dar razboiul de acum pare sa-i strice imaginea. Episodul cu doborirea avionului malaiezian a adus Rusiei si Kremlinului noi probleme si sancţiuni mult mai serioase decit cele iniţiale. Faptul ca Moscova şi.a retras liderii autoproclamaţi ai republicilor populare Doneţk si Luhansk si i-a înlocuit cu localnici este vazut de unuii observatori politici ca un semn al unui pas inapoi din partea Moscovei. Alti analisti, dimpotriva, vad aceasta „rocada” ca pe un semn de continuare pe termen lung a sprijinului „din culise” dat separatistilor.

In discursul sau din Crimeea de saptamina trecuta, Putin a vorbit despre dreptul istoric al Rusiei asupra Crimeii, dar a părut să indice ca lista „ cuceririlor sale imperiale” s-ar opri aici. Daca liderul de la Kremlin ar obţine o recunoastere internaţionala a anexarii Crimeii, chiar cu o pierdere a Ucrainei care s-ar putea orienta mai hotarit catre Occident si Europa, ar putea să îi permita o ieşire din aceasta confruntare cu occidentul ca „un invingator”, ceea ce isi si doreste.

Alti analisti politici avertizeaza insa ca un astfel de plan , precum cel presupus de Independent ca ar putea sa fie propus de doamna Merkel Kievului, n-ar duce la altceva decit la cîştigarea de timp pentru Putin pentru urmatorul sau pas… inainte. Si in favoarea acestei analize sunt citati ultimii 25 de ani de istorie contemporana.

XS
SM
MD
LG