Linkuri accesibilitate

Presa din R.Moldova continuă să caute explicaţii şi mize contrare scopurilor declarate ale vizitei lui D Rogozin la Chișinău


Rusia a fost şi rămâne principalul investitor străin în economia R. Moldova (Ion Preașcă/Adevărul).

În ziua în care vicepremierul rus Dmitri Rogozin va sosi la Chişinău, presa continuă să caute explicaţii şi mize contrare scopurilor declarate ale vizitei. Site - ul postului de radio „Vocea Basarabiei” prezintă opiniile câtorva analişti politici. În condiţiile în care avionul său are interdicţia de a survola spaţiul aerian al altor state şi nu poate ateriza direct în regiunea separatistă, Rogozin ar fi găsit soluţia să ajungă la Tiraspol pentru a participa la acţiunile de marcare a 70 de ani de la declanşarea operaţiunii Iaşi – Chişinău: să treacă prin Chişinău, crede editorialistul Nicolae Negru. Oazu Nantoi, director de programe al Institutului de Politici Publice, menţionează în acelaşi timp că vizitele de felul celei acceptate de Chişinău „sunt posibile numai grație faptului că clasa noastră politică nu este în stare să se consolideze în baza demnității civice și a interesului național, să promoveze politici conștiente de consolidare a statului pentru ca asemenea indivizi ca Rogozin să umble numai în Crimeea”.

Gazeta de limbă rusă din Chişinău „Panorama” publică un program al posibilei escale preluat de la ambasada rusă la Chişinău. Conform agendei respective, dl Rogozin ar avea în seara zilei de joi o întrevedere cu vicepremierul Andrian Candu, Ministru al Economiei. Delegaţia de la Moscova ar include 25 – ministrul Culturii Medinski, deputaţi din Duma şi senatori, alţi demnitari, inclusiv de la Serviciul Federal de Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară, Rosselhoznadzor. La 22 august delegaţia rusă se va deplasa la Tiraspol unde „va participa la manifestaţiile consacrate comemorării militarilor sovietici care au căzut în operaţiunea Iaşi - Chişinău”, iar seara Rogozin va reveni la Chişinău unde ar urma să aibă o întrevedere cu prim-ministrul Iurie Leancă. Autorităţile moldovene nu au oferit deocamdată informaţii în acest sens.

Ion Preaşcă semnează în „Adevărul” un articol despre principalele afaceri ale ruşilor în Republica Moldova, cu remarca că Rusia a fost şi rămâne principalul investitor străin în economia Republicii Moldova. Afacerile din Moldova controlate de capitalul rusesc se extind practic în toate sectoarele economiei naţionale. De la gaze şi produse petroliere, la telecomunicaţii, bănci, mass-media, până la industria alimentară şi terminale de plăţi on-line. În articol se concretizează că cifrele cele mai exacte le oferă baza de date Coordinated Direct Investment Survey (CDIS) a Fondului Monetar International (FMI). Potrivit acestora la finele anului 2012 investiţiile ruseşti în Republica Moldova, fără regiunea separatistă, constituiau 786 de milioane de dolari, sau 23% din totalul ISD”.

Editorialistul Victor Ciobanu scrie în articolul său din „Ziarul Naţional” că primul lucru pe care l-a făcut Rusia în perioada anexării Crimeii a fost interzicerea difuzării posturilor de televiziune ucrainene. Pe moment, pe teritoriul Federației Ruse în rețelele de cablu nu este difuzat niciun canal de televiziune ucrainean. Cazul de comparaţie este cel moldovenesc: nu demult, CCA (al Republicii Moldova) a sistat transmisiunea canalului Rossia 24. Acesta continuă, însă, bine mersi, să fie difuzat în unele rețele de cablu ce demonstrează o dată în plus impotența și caracterul decorativ al instituțiilor noastre de stat”, arată dl Ciobanu. Editorialistul mai spune că este „împotriva oricăror interziceri”, dar consideră inacceptabilă situaţia în care prin satele de pe malul Nistrului „foarte mulți oameni de la țară pot să privească doar 3 posturi TV de pe rețelele naționale – Moldova-1 și două posturi rusești”.

Agenţia IPN citează criticile expertului în administraţie publică locală Mihai Roşcovan, profesor universitar în managementul transportului, ex-consilier municipal, referitoare la modul în care primarul de Chişinău elimină din transportul public maxi taxiurile. Propunerile municipalităţii de reorganizare a circulaţiei microbuzelor vin să defavorizeze unii operatori, în folosul altora, apropiaţi clanului care guvernează capitala. Ca şi alte iniţiative din ultimii ani, această intenţie, care nu poate fi numită reformă, va fi prost implementată”, a apreciat dl Roşcovan. Potrivit lui, zilnic în transportul public din capitală se încasează 3-4 milioane de lei, dintre care mai bine de jumătate „la negru”.

XS
SM
MD
LG