Linkuri accesibilitate

Vasile Botnaru în dialog cu istoricul și analistul Gheorghe Cojocaru

Gheorghe Cojocaru: „Cu 70 de ani în urmă, la 20 august 1944, Fronturile II și III Ucrainean ale Armatei Roșii, ajunse la sfârșitul lunii martie pe malurile Nistrului, lansau o puternică ofensivă împotriva trupelor germano-române care asigurau apărarea teritoriului dintre Prut și Nistru, rămas în aria lor de control. Această ofensivă victorioasă a trupelor sovietice a intrat în istoria celui de-al doilea război mondial ca Operațiunea Iași-Chișinău, ca o puternică lovitură strategică dată forțelor militare adverse, care a avut drept consecință pierderea Basarabiei, ocuparea unei bune părți din teritoriul românesc, deschiderea drumului de acces spre Balcani, context în care s-a produs și ieșirea României din coaliția Axei și trecerea sa în tabăra Aliaților.”

Europa Liberă: În Moldova sovietică, Operațiunea Iași-Chișinău era un prilej pentru glorificare a măiestriei militare a Armatei Roșii. Cunosc oare istoricii tot ce se poate cunoaște despre Operațiunea Iași-Chișinău?

Gheorghe Cojocaru: „Într-adevăr, despre această Operațiune, despre această bătălie s-a scris mult, despre ea se relatează și în memoriile celor care s-au confruntat pe câmpul de luptă, s-au turnat și filme, documentare și artistice, dar nu se poate spune că s-ar cunoaște deja totul despre ceea ce s-a întâmplat în 1944 în teritoriul dintre Prut și Nistru. O parte din documentele militare rămân necunoscute, fapt care nu are cum să ușureze o mai bună descriere și interpretare a evenimentelor de atunci. Dacă, de exemplu, despre luptele de după 20 august există o anumită documentare, nu același lucru se poate spune și despre ceea ce s-a întâmplat până atunci, de la sfârșitul lunii martie, când Armata Roșie se instalează pe malurile Nistrului, și până la data ofensivei împotriva trupelor germano-române.”

Europa Liberă: Deci, e o gaură? Din martie până în august ce s-a întâmplat, de fapt?

Gheorghe Cojocaru: „Practic, cele două armate adverse au stat față în față cinci luni de zile: două luni de primăvara și trei luni de vară, un interval extrem de întins pentru toată perioada războiului. Încercările de a străpunge rapid linia de rezistență germano-română s-au soldat în lunile aprilie-mai cu pierderi grele pentru armata sovietică, fapt care, după cum se vede, a determinat intrarea într-o confruntare pozițională pe acest segment al frontului. Între timp, forțele Aliate au debarcat în Normandia la 6 iunie, deschizând cel de-al doilea front împotriva Axei, armatele sovietice au atacat la sfârșitul lunii iunie și în iulie forțele germane pe fronturile din Bielorusia și Ucraina, la 20 iulie are loc atentatul colonelului Stauffenberg împotriva lui Hitler, iar la 1 august începe insurecția din Varșovia. Bilanțul tuturor acestor evenimente era unul extrem de negativ pentru trupele Axei și totodată unul care avantaja din punct de vedere militar Armata roșie.”

Europa Liberă: Deci, Armata Roșie trece la acțiune împotriva României la 20 augus în condiții de avantaj net?

Gheorghe Cojocaru: „Da, într-adevăr, comandamentul sovietic a cântărit bine data ofensivei, iar, având în vedere și faptul că armatele sovietice dețineau o superioritate umană și tehnică zdrobitoare asupra adversarului, acest lucru a fost confirmat de înfrângerea categorică a trupelor germano-române. Odată cu intrarea Armatei roșii în Chișinău la 24 august, Uniunea Sovietică câștiga o bătălie grea pe câmpul de luptă, care îi permitea să refacă vechea frontieră pe râul Prut, anexând Basarabia, ca și Nordul Bucovinei, a doua oară, după 1940.”

XS
SM
MD
LG