Linkuri accesibilitate

„Foaia de parcurs” pentru pace în Ucraina


Pavel Felghenhauer, Vladislav Belov și Victor Litovkin într-o emisiune la Radio Svoboda moderată de Vladimir Kara-Murza.

Rezumat, traducere și adaptare de Lina Grâu.

Recentele negocieri de la Berlin pentru reglementarea conflictului și încetarea acțiunilor militare în Ucraina, care au durat mai bine de cinci ore, par să nu fi adus deocamdată rezultate palpabile. Scopul acestora, după cum a declarat ministrul de Externe al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, este elaborarea unei „hărți de parcurs” pentru pace în Ucraina. Analiștii politici de la Moscova sunt sceptici în ceea ce privește succesul acestor negocieri, spunând că Kievul este cel care trebuie să înceteze primul acțiunile militare. Asta, în timp ce experții și factorii politici occidentali susțin că Moscova trebuie să înceteze să susțină direct și indirect rebelii din sud-vestul Ucrainei.

Subiectul a fost dezbătut în cadrul unei emisiuni realizate de colegul nostru de la Radio Svoboda, Vladimir Kara-Murza.

Analistul militar independent Pavel Felghenhauer spune că instituirea unui control riguros la frontiera ruso-ucraineană, unul din aspectele care fac obiectul negocierilor, este o sarcină irealizabilă în acest moment, pentru că Ucraina nu are forța militară necesară pentru a face acest lucru.

Pavel Felghenhauer: „Având în vedere că e vară și solul e uscat, chiar dacă vor fi puși observatori la punctele de trecere, tehnica militară poate trece la un kilometru-doi de acest punct, așa cum s-a întâmplat recent, când jurnaliștii englezii au fost martori cum o coloană imensă de tehnică și echipamente rusești au intrat pe teritoriul Ucrainei și acum luptă în Donbass. Observatorii oricum nu pot face mare lucru – acum, de exemplu, observatorii – inclusiv jurnaliștii – au constatat acest fenomen. Și ce dacă? Pentru a controla la modul real această frontieră ar fi nevoie de un contingent militar – eventual al NATO – de vreo 50 mii, cu o mare cantitate de tancuri, plus vreo 100 de mii de militari ucraineni. Și atunci, poate, această frontieră va putea fi pusă sub control. Dar în acest moment un astfel de contingent nu există și nici nu se prevede, așa că este fără sens să se discute acum despre controlul frontierei. Frontiera este permeabilă peste tot, susținerea rusească pentru separatiști merge într-acolo în flux continuu și poate fi oprită doar de Rusia, dacă aceasta va dori”.

Directorul Centrului de studii germanice a Institutului Europei de pe lângă Academia de Științe a Rusiei Vladislav Belov spune că negocierile pentru încetarea focului în Ucraina pe care încearcă să le intermedieze Occidentul au loc pe fundalul unui război informațional și a propagandei generate în egală măsură atât de Moscova, cât și de Kiev. În plus, în momentul în care negocierile păreau să fi adus un mic progres, a fost bombardată coloana de refugiați din regiunea Luhansk – lucru care a blocat din nou orice discuție. Expertul rus a lăsat să se înțeleagă că partea ucraineană ar fi fost cea interesată de o astfel de evoluție a evenimentelor. La fel, Boeingul civil ar fi fost doborât tot într-un moment în care părțile păreau să fie dispuse să accepte negocieri.

Vladislav Belov: „Este foarte ciudat că atunci când situația pare să înceapă să se îmbunătățească și se poate vedea un vector de ieșire din criză, brusc au loc incidente care pun în lumină negativă rebelii despre care toată lumea spune că sunt dirijați de Rusia, iar Occidentul își amplifică presiunile asupra Rusiei - și deci Rusia trece de nevoie la tactica de apărare, care nu presupune o decizie constructivă pe marginea evenimentelor din Ucraina. Din punctul meu de vedere, apelul Rusiei de a opri cu orice preț confruntarea violentă este în situația actuală absolut corectă, pentru că de partea armatei ucrainene mor tineri – de 18, 19, 20 de ani. E greu să-ți imaginezi așa ceva – că este secolul XXI și mor slavii, mor oameni civili, mor rebelii... Este inadmisibil. Și, din punctul meu de vedere, președintele Ucrainei este direct responsabil de fiecare viața pierdută în conflict. Și Occidentul, având o influență mare asupra președintelui Ucrainei, este în egală măsură responsabil și el pentru faptul că nu adoptă pași concreți care să oblige puterea ucraineană să accepte negocieri urgente care ar putea opri confruntarea militară pentru o anumită perioadă, perioadă în care diplomația să lanseze negocieri concrete. Doar astfel de negocieri vor permite soluționarea acestui conflict – unuia dintre cele mai dificile din Europa, care poate fi comparat doar cu cel din Iugoslavia”.

Analistul militar rus Victor Litovkin este și el de părere că cea care este direct responsabilă de oprirea confruntărilor militare în Ucraina este chiar puterea ucraineană, iar informațiile cu privire la coloanele de echipamente militare care vin dinspre Rusia sunt de fapt invenții ale jurnaliștilor din Occident.

Victor Litovkin: „Este obligația lui Poroșenko să anunțe încetarea focului, acesta și va fi primul pas, iar subalternii săi, inclusiv Sectorul de dreapta, să-i execute ordinul. Pentru mine a fost foarte curios că atunci când a fost doborât Boeingul, chiar în primul minut Obama a anunțat că acesta a fost doborât de Rusia, cu participarea insurgenților. Același lucru l-a făcut David Cameron. Pe ce bază au făcut lucrul acesta? Vreau să spun că cele mai sus-puse persoane din Occident sunt interesate să acuze Rusia. Și dacă este așa, atunci mulți jurnaliști occidentali și cei ucraineni ca să nu fie dați afară de la serviciu fac propagandă pentru a plăcea patronilor. Din acest motiv mă îndoiesc de veridicitatea informațiilor pe care le publică presa din Occident. O comisie a OSCE stă de trei săptămâni la frontieră și potrivit lui Serghei Lavrov - și nu am niciun motiv să mă îndoiesc de spusele lui - această comisie nu a fixat nicio încălcare a regimului de frontieră sau careva mișcări de tehnică”.

Un alt subiect discutat pe larg la nivel internațional este soarta convoiului umanitar trimis de Rusia în regiunea de sud-vest a Ucrainei. Inițial, comunitatea internațională a fost îngrijorată că în camioanele rusești ar putea fi armament, iar ulterior, când s-a văzut că acestea sunt pe jumătate goale, a apărut suspiciunea că Moscova încearcă să forțeze Kievul să înceteze Operațiunea anti-teroristă din vestul țării, sub pretextul că acolo s-ar afla convoiul umanitar.

Pavel Felghenhauer spune că Ucraina și Crucea Roșie în mod evident trag de timp și nu vor să accelereze preluarea ajutorului umanitar rusesc pentru că a refuza direct acest convoi este periculos – acest lucru ar putea determina o intervenție militară și mai masivă a Rusiei. Pe de altă parte este evident că la mijloc este o provocare.

Pavel Felghenhauer: „Ucraina și Crucea Roșie încearcă în felul acesta să gestioneze această provocare – pe de o parte ca și cum acceptă convoiul umanitar, dar pe de altă parte trag de timp, încearcă să găsească o formulă în care să permită trecerea convoiului în câteva ture, doar câte 30 de camioane etc. Pentru că cel mai probabil calculul a fost că această coloană intră în regiunea de conflict, este atacată sau bombardată de nu se știe cine și acest lucru creează deja un motiv foarte serios pentru intervenția rusească. Și toată lumea se teme de asta – toți se tem de Rusia. Se teme Europa, se tem țările vecine - și cu cât mai departe, cu atât mai mult. Pentru că Rusia acum este la fel cum era Uniunea Sovietică cândva – un imperiu al răului care împrăștie în jurul său doar moarte și violență și care atacă țările vecine.”

XS
SM
MD
LG