Linkuri accesibilitate

Veşti bune pentru şcolile cu predare în limba română din regiunea transnistreană


Liceul "Lucian Blaga" din Tiraspol

Liceul "Lucian Blaga" din Tiraspol

Vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov despre negocierile de la Tiraspol.

Vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov, spune că a avut un „dialog constructiv” astăzi la Tiraspol cu negociatoarea transnistreană Nina Ștanski, așa încât școlile cu predare în limba română din stânga Nistrului să poată începe nestingherit anul școlar. Într-un interviu cu Valentina Ursu, oficialul s-a arătat încrezător că se va găsi o soluție ca Chișinăul să poată achita chiria școlilor fără a lăsa impresia că ar recunoaște legitimitatea administrației separatiste. Valentina Ursu i-a mai solicitat o replică la afirmațiile Moscovei și Tiraspolului că Chișinăul și Kievul ar încerca de comun acord să blocheze regiunea transnistreană.

Eugen Carpov: „Dialogul este cel mai important instrument pentru reglementarea oricăror probleme care apar. În special acum, când situaţia nu este uşoară din motive şi interne, dar şi externe. Dacă ne uităm ce se întâmplă în jur, există o evoluţie negativă. Mă refer la situaţia din Ucraina, conflictul cu Federaţia Rusă şi toate consecinţele care afectează nu doar la nivel politic atmosfera generală, dar au şi consecinţe clar economice, financiare, care sunt resimţite de fiecare cetăţean în parte, inclusiv în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Cum se resimt aceste consecinţe?

Eugen Carpov: „Prin embargouri din partea Federaţiei Ruse. La aceasta mă refeream. Şi evident că în atmosfera care este ghidată cumva de anumite fenomene negative, noi suntem obligaţi să căutăm soluţii pentru identificarea unor rezultate la negocierile pe care le purtăm.”

Europa Liberă: Dar dialogul înseamnă soluţii? Se discută atâta că negocierile se poartă de dragul negocierilor, că dialogul nu dă niciun rezultat, că nicio problemă nu-şi găseşte soluţionare...

Eugen Carpov: „Dacă ne referim la întâlnirea de astăzi pe care am avut-o în Tiraspol cu Nina Ştanski, împreună cu reprezentanţi ai grupurilor de lucru pentru educaţie, atunci vreau să vă spun că dialogul nu este doar necesar, dar este şi cu rezultate. Discuţiile nu au fost uşoare. Ele nicicând nu sunt uşoare. Misiunea numărul unu pe care acum o avem a fost axată pe şcoli, cele opt şcoli moldoveneşti din regiunea transnistreană. Este absolut evident că autorităţile din Republica Moldova trebuie să asigure o deschidere normală a anului şcolar la 1 septembrie pentru toate şcolile care sunt în subordinea Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Şi piedici din partea administraţiei tiraspolene nu vor fi puse?

Eugen Carpov: „Să nu fim foarte categorici şi să nu anticipăm lucrurile. Ceea ce pot să spun astăzi e că am avut un dialog care pe şcoli eu l-aş aprecia ca unul constructiv. Am avut şi participarea foarte eficientă a experţilor şi din domeniul educaţiei, dar şi din domeniul financiar-fiscal, am discutat câteva subiecte, unul este regulamentul. Atât Chişinăul, cât şi Tiraspolul, am elaborat viziunea proprie, urmând să venim cu idei care ar putea să apropie cele două poziţii, care astăzi sunt suficient de diferite. Pe regulament am solicitat şi sprijinul partenerilor internaţionali, mediatorilor, în special al Misiunii OSCE, cei care au analizat situaţia în domeniul educaţiei, au elaborat anterior şi anumite recomandări. Acum, probabil, ei ar putea să vină şi cu soluţii care să asigure ca buna funcţionare a acestor instituţii de învăţământ să nu fie periclitată.”

Europa Liberă: Problema rămân banii care trebuie să-i achitaţi în puşculiţa administraţiei tiraspolene pentru arendarea acestor spaţii?

Eugen Carpov

Eugen Carpov

Eugen Carpov: „Există datorii la câteva şcoli pentru arendă, serviciile comunale (apă, gaz, energie electrică ş.a.m.d.), dar aceste datorii există nu din cauza că nu există bani. Fiecare şcoală are banii necesari bugetaţi pe fiecare lună, dar plăţile nu au fost efectuate din cauza unor obstacole care anterior au fost impuse unilateral de către partea transnistreană. Şi ele se refereau la impunerea unui cod fiscal local, la solicitări privind ştampila instituţiei care să fie aplicată pe documentele oficiale care să aibă un anumit caracter şi alte elemente de ordin tehnic sau procedural.”

Europa Liberă: Acestea sunt elemente tehnice, prin care, într-un fel, partea transnistreană ar vrea să i se recunoască legitimitatea unei administraţii care rămâne a fi un regim secesionist.

Eugen Carpov: „Astăzi poziţia Chişinăului a fost foarte clară şi sper că a fost auzită şi de cei de la Tiraspol, şi de partenerii noştri internaţionali. Chişinăul este gata să plătească toate sumele care ţin de arenda spaţiilor, de serviciile comunale, noi am propus să găsim modalităţi care au stat la baza plăţilor efectuate anterior, până la momentul când au apărut aceste dificultăţi. Avem exemple bune şi astăzi avem instituţii de învăţământ din regiunea transnistreană, sub umbrela Ministerului Educaţiei din Republica Moldova, care au achitat toate plăţile şi nu au datorii. Noi am spus să mergem pe modelele care funcţionează, să nu impunem condiţii care fac viaţa şcolilor mai dificilă.”

Europa Liberă: Acest exemplu pozitiv poate fi valabil pentru toate instituţiile?

Eugen Carpov: „Având în vedere faptul că astăzi a fost prima dată când au participat şi reprezentanţi din instituţiile financiare, de la Chişinău şi Tiraspol, cred că noi suntem aproape de o soluţie. Au fost propuneri şi de la Tiraspol, şi de la Chişinău cum să efectuăm aceste transferuri ca să nu ne blocăm de elemente procedurale. Cel puţin noi ne-am angajat, şi la Chişinău, şi la Tiraspol, să găsim soluţiile şi plăţile să fie efectuate până la 1 septembrie. Dar aceasta nu este o precondiţie pentru ca şcolile la 1 septembrie să înceapă activitatea normală. Eforturile care se întreprind acum sunt orientate în vederea asigurării începerii unui an şcolar normal la 1 septembrie, aşa cum se întâmplă în orice şcoală. Discuţii constructive au existat şi pe domeniul efectuării inspecţiilor care ţin de siguranţa antiincendiară, sanitar-epidemiologică. O primă experienţă de inspecţii comune la cele opt şcoli a avut loc anterior, au fost pregătite rapoarte cu elementele care pot fi îmbunătăţite. Acum Ministerul Educaţiei monitorizează situaţia ca toate elementele tehnice care trebuie asigurate pentru siguranţa copiilor să fie remediate şi lucrările sunt în plină desfăşurare. Cred că vom ajunge să avem un rezultat pozitiv şi o practică care să funcţioneze, să avem grijă de sănătatea şi viaţa copiilor împreună, cei de la structurile locale, din localităţile în care şcolile se află, cu reprezentanţii Chişinăului şi ai Ministerului Educaţiei.”

Europa Liberă: Domnule vicepremier Eugen Carpov, regiunea separatistă transnistreană este una izolată? Să ne daţi un răspund foarte clar pentru că chiar domnul Şevciuk, liderul de la Tiraspol, insistă pe ideea instituirii unei situaţii excepţionale sub pretextul că ar exista o blocadă economică a regiunii. Sunt premise să se vorbească despre această blocadă? De ce este loc pentru interpretări, dacă nu există aşa ceva?

Eugen Carpov: „Noi nu suntem sub nicio formă de acord cu afirmaţiile pe care le auzim din regiunea transnistreană că ar exista intenţii de blocadă economică impusă de către autorităţile de la Chişinău sau partenerii noştri de la Kiev. Eu aş putea vorbi despre elemente de autoizolare pe care le impune administraţia de la Tiraspol, dar aici problema este pe partea stângă a Nistrului. Din punct de vedere economic, astăzi situaţia nu este uşoară nici pentru agenţii din stânga Nistrului, nici pentru cei din dreapta Nistrului. Situaţia din Ucraina evident că a impus o amprentă şi ca rezultat avem o încetinire a relaţiilor economice pe care noi le avem atât cu Ucraina, cu Federaţia Rusă, pentru că mărfurile trebuie să tranziteze teritoriul ucrainean, care astăzi nu asigură securitatea în deplină măsură, agenţii economici au elemente de frică, de pericole care planează. Şi atunci trebuie să fim conştienţi că evoluţiile regionale îşi aduc o amprentă negativă pe dezvoltarea economică, atât pe malul stâng, cât şi pe malul drept. Chişinăul, în ultima perioadă, a adoptat decizii doar care să faciliteze activitatea economică a celor din stânga Nistrului. Deciziile recente ale Parlamentului, care prin lege au anulat accizele pentru companiile străine, au anulat taxele vamale pentru întocmirea mărfurilor la export, la fel, a fost anulată şi taxa ecologică încasată de mai mulţi ani de la agenţii economici. Putem găsi şi alte elemente care facilitează în permanenţă activitatea economică a agenţilor din stânga Nistrului. Spre regret, există o viziune diferită la nivelul comunităţii de business din regiunea transnistreană şi a celor din administraţia regiunii, care promovează, uneori, viziuni care nu corespund cu interesul economic al producătorilor de acolo. Ne referim la noul Acord de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, care este totalmente respins de către cei de la Tiraspol, în pofida faptului că până în prezent Transnistria beneficiază de toate instrumentele de comerţ liber pe care le are Republica Moldova încheiate cu partenerii internaţionali.”

Europa Liberă: Şi continuă să exporte mărfuri pe pieţele Uniunii Europene...

Eugen Carpov: „Exact. Continuă să exporte şi să beneficieze de preferinţele comerciale autonome, care au fost extinse cu acordul şi la propunerea Chişinăului pe un an în plus pentru agenţii din stânga Nistrului. La fel, regiunea transnistreană beneficiază de Acordurile de Liber Schimb şi în zona CSI pe care o avem, şi cu parteneri bilaterali, unde avem acorduri încheiate. Deci, noi nu impunem niciun fel de restricţii şi nici nu avem interes să impunem restricţii mediului de business din regiune, pentru că ne dăm foarte bine seama că vor avea de suferit locuitorii de rând din regiune. Dar scopul nostru este să apropiem malurile Nistrului, comunitatea atât din stânga, cât şi din dreapta să interacţioneze, să beneficieze de toate rezultatele pe care le asigură guvernarea de la Chişinău.”

Europa Liberă: Ce surprize ar putea să aducă preconizata vizită a reprezentantului special al preşedintelui Putin, Dmitri Rogozin, în Republica Moldova? Am înţeles că ar putea avea întrevederi şi la Chişinău, şi la Tiraspol. Poate fi una cu surprize?

Eugen Carpov: „Nu voi da aprecieri unor vizite care încă nu au avut loc, dar trebuie să spun că deja avem o doză de imunitate pentru comportamentul domnului Rogozin, atât în capacitatea dânsului de reprezentant pentru reglementarea conflictului transnistrean, cât şi în capacitatea de preşedinte al comisiei mixte comercial-economice dintre Federaţia Rusă şi Republica Moldova, dar şi internaut activ, utilizator al reţelelor de socializare. Aş prefera ca dialogul pe care îl poartă Republica Moldova cu Federaţia Rusă prin intermediul domnului Rogozin să respecte cadrul şi limitele comportamentului diplomatic, ale unui comportament oficial pe care trebuie să-l manifeste reprezentanţii de stat din ambele ţări. Din punctul acesta de vedere, mi-aş dori foarte mult să existe o discuţie constructivă pe restricţiile, embargourile, taxele care sunt impuse în ultima perioadă nejustificat unilateral de către Federația Rusă împotriva Republicii Moldova, să se discute despre asigurarea energetică a Republicii Moldova pentru că dependența energetică de gazele rusești rămâne în continuare o problemă. Și aș vrea foarte mult ca partenerii din Federația Rusă să înțeleagă că Republica Moldova nu este un stat dușmănos Federației Ruse. Noi dorim relații corecte, relații prietenești, dar să fie respectat principiul egalității dintre subiecții de drept internațional.”

Europa Liberă: Se creează impresia că dumnealui, administrând acest dosar transnistrean, ar face jocurile Tiraspolului în defavoarea integrității, independenței și suveranității Republicii Moldova. Și de aici apar o sumedenie de întrebări la care nimeni nu poate să găsească răspuns.

Eugen Carpov: „Unica concluzie pe care aș putea să o trag este ca domnul Rogozin și alți demnitari din Federația Rusă să respecte poziția oficială a Federației Ruse exprimată în cadrul mai multor documente pe plan internațional, care vorbesc despre respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Suportul financiar din partea Rusiei va continua să ajungă la Tiraspol?

Eugen Carpov: „Suportul financiar pe care Rusia îl oferă este declarat ca un ajutor umanitar. Sunt obiecte de infrastructură socială, sunt adaosuri la pensii pentru locuitorii din Republica Moldova. Și sincer să vă spun, nu aș avea nimic împotriva faptului ca pensionarul din regiunea transnistreană să poată beneficia și de surse alternative care să îi facă viața mai ușoară, doar că pentru o înțelegere clară a acestor acțiuni, trebuie să existe un dialog deschis, transparent și toate aceste mișcări să fie efectuate prin intermediul capitalelor Moscova și Chișinău. Și atunci cu siguranță nu vor exista atâtea semne de întrebare câte există acum.”

Europa Liberă: Pentru că se vorbește foarte mult că din acest focar, numit Transnistria, ar putea să apară provocări care să se extindă fie mai la est de Republica Moldova, fie mai la vest, vreau un punct de vedere al dumneavoastră, destul de argumentat, ce se poate întâmpla?

Eugen Carpov: „Eu vă mulțumesc pentru o întrebare potrivită ca timp pentru că personal observ o anumită îngrijorare, în special a populației din stânga Nistrului sau din Zona de Securitate referitor la posibilitatea declanșării unor acțiuni cu caracter militar sau a unor provocări. Cu toată responsabilitatea vreau să afirm că autoritățile de la Chișinău nu intenționează și nu pregătesc niciun fel de activități care ar putea să genereze tensiuni. Noi am trecut prin perioada războiului civil din anul 1992 și din acest punct de vedere avem o experiență tristă care trebuie să ne țină departe de orice alte forme de dialog decât cel politic, la masa de negocieri cu participarea actorilor internaționali. Deci, vreau să îi asigur pe toți că din partea Chișinăului nu există niciun fel de focare de tensiuni. Îi chem pe această cale și pe cei de la Tiraspol să manifeste un comportament responsabil vizavi de tot ce se întâmplă în regiune și în procesul de negocieri.”

Europa Liberă: O nouă rundă de negocieri în formatul „5+2” ați convenit când ar putea să aibă loc, odată cu venirea și a unui nou șef al Misiunii OSCE la Chișinău?

Eugen Carpov: „Da, noi am primit invitația din partea președinției OSCE cu perioada 11-12 septembrie la Viena. Chișinăul a confirmat participarea. Am văzut confirmările și din partea altor actori internaționali. Eu sper foarte mult că de data aceasta nu vor mai fi căutate obstacole artificiale pentru că nu există o altă platformă pentru discutarea subiectelor dificile decât cea numită „5+2”, unde există toți actorii internaționali importanți care pot să își aducă contribuția pentru căutarea soluțiilor.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG