Linkuri accesibilitate

Înscrierea copiilor la grădiniţă - o adevărată cursă cu obstacole


La grădiniţa din Călimănești

La grădiniţa din Călimănești

Grădiniţe supra-aglomerate - o soluţie în detrimentul educaţiei, care predispune la abuzuri.

Direcțiile de învățământ inspectează săptămâna această grădinițele din toată țara înainte de redeschiderea lor după vacanță la 1 septembrie. Tamara Grejdeanu s-a interesat cât de aglomerate sunt grădinițele făcând o comparație între mediu urban și cel rural.

Grădiniţa din satul Pelivan, raionul Orhei are cinci grupe şi în fiecare câte 35 de copii, contrar normelor în vigoare care prescriu că personalul unei grupe să aibă în grijă nu mai mulți de 25 de copii. Este o soluţie în detrimentul eficienţei educaţiei, însă doar aşa pot fi acceptate cererilor tuturor părinților de a-și trimite copii la grădiniţă, spune directoarea Olga Copţchi. Spre deosebire de alte localităţi unde unii copii rămân în afara listei de aşteptare, la Pelivan nu sunt incluşi în învăţământul preşcolar doar cei care provin din familii nevoiaşe şi ai căror părinţi nu vor sau nu-şi pot permite cheltuieli pentru educaţia preșcolară:

„Un educator să lucreze cu 30 de copii preşcolari, este foarte greu. Şi nu se poate ca un educator să cuprindă aceşti copii zilnic şi să lucreze cum se cere cu aceşti copii în parte, e foarte greu. Dacă am avea cum este peste hotare, 10-12 copii în grupă, atunci ar fi mult mai simplu pentru educator să ajungă la sufletul fiecărui copil şi într-adevăr să se dezvolte copilul în domeniul în care doreşte, adică cine are un mic talent, noi trebuie să-l dezvoltăm mai departe.”

Înscrierea copiilor la grădiniţă e o adevărată cursă cu obstacole pentru părinţii care locuiesc în municipii și centre raionale. Cei mai mulți dintre ei se conformează condițiilor abuzive impuse de manageri ai instituţiilor preșcolare ca să li se aprobe cererile. Unii se încumetă totuși să denunțe existenţa unor scheme frauduloase. Tactica la care recurg unii manageri este veche de când lumea: părinţii sunt anunțați din start că locuri nu mai există pentru a-i determina să liciteze includerea pe liste în schimbul anumitor favoruri sau plăți nemeritate.

Până nu demult în oraşul Ialoveni, pentru părinţi era o adevărată provocare să-şi ducă copilul la grădiniţă, pentru că activa doar o singură instituţie. Ana Balaur directoarea uneia dintre ele spune că acum problema s-a rezolvat. Ea zice că oficial administraţia are dreptul să treacă în factură doar costul pentru alimentaţie:

„Iese că materialele şi rechizitele şi literatura mai mult părinţii o procură. Noi doar rechizite pentru copii nu cumpărăm. Li se dă lista părinţilor şi ei procură rechizite pentru fiecare copil, tot ce-i trebuie. La început de an se dă o listă, educatorul îşi face planificarea şi el vede ce-i trebuie.”

Frecvent, atât în cazul grădinițelor din localități urbane cât şi a celor din sate, părinţii mai fac plăţi în fondul grupei, al instituţiei sau pentru reparaţie. Ghenadie Donos, şeful direcţiei educaţie din raionul Soroca constată că directorilor le este greu să întrețină instituţiile, dar mai ales să menţină şi atragă care didactice bine pregătite:

„Să spunem că în sate avem performanţă mare la educaţie, unde avem specialişti cu studii medii, fără studii superioare, nu aş spune. Din păcate există problema cadrelor. Avem sate în care la concursul pentru ocuparea funcţie de şef de instituţie preşcolară vin numai oameni cu studii medii de specialitate, cu studii superioare nu avem nici unul. Suntem nevoiţi, contrar legislaţiei, să selectăm din aceşti care vin, că nu o să lăsăm aşa instituţia.”

Datele ministerului educaţiei arată că în Republica Moldova activează 1 440 de grădiniţe şi circa 155 de localităţi încă nu au o instituţie de învăţământ preşcolar. Principalul motiv, spun autorităţile, este faptul că nu sunt suficienţi copii pentru a se forma grupe. Acest argument nu este valabil în cazul celor trei sate care nu au grădiniţă din raionul Soroca, adaugă Ghenadie Donos, unde pentru a pregăti copiii, grădiniţa este amenajată în cadrul şcolii:

„În sate e mai binişor da şi în sate sunt probleme. Iată la Tătărăuca nu avem deloc grădiniţă şi am fost nevoiţi să reorganizăm şcolile primare în şcoli primare grădiniţe, adică în cadrul şcolii am deschis o grupă mixtă, în care noi copiii nu avem posibilitate să-i culcăm, că nu avem paturi, dar părinţii când pleacă la lucru oricum îi lasă, de la 8 până la 5. Avem trei primării, Visoca, Tătărăuca şi Rudi unde nu sunt grădiniţe, dintre care la rudi la 1 septembrie se va deschide grădiniţă nouă.”

Mai mulţi manageri ai instituţiilor preşcolare mi-au spus că în ultimii ani, miza principală pentru dezvoltarea şi amenajarea grădiniţelor sunt proiectele cu finanţare de peste hotare, multe dintre ele fiind în lista celor 400 care vor fi reparate urmare a investiției de 20 de milioane de euro din partea Guvernului României. Ei spun că părinţii caută cele mai bune condiţii pentru copilul lor şi, din acest motiv, unele instituţii sunt arhipline, iar în altele nu sunt destui copii. Directorii şi-ar dori ca de rând cu şcolile şi universitățile să treacă la autogestiune şi grădinițele, care actualmente se află în tutela autorităţilor locale.

XS
SM
MD
LG