Linkuri accesibilitate

Chişinăul spune că presiunile Moscovei nu vor reuşi să o întoarcă din drumul său european.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

După embargorul la fructe şi legume, Federaţia Rusă introduce taxe la mai multe categorii de mărfuri din Moldova. Vor afecta restricţiile ruseşti producătorii din regiunea transnistreană? Şi… Chişinăul spune că presiunile Moscovei nu vor reuşi să o întoarcă din drumul său european.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri şi principalele evenimente ale săptămânii trecute:

***

Ambasadorul rus la Chişinău, Farit Muhametşîn, i-a spus vicepremierului pentru economie Andrian Candu că restricţiile aplicate de Rusia importurilor moldovene și așteptata introducere a taxelor vamale nu înseamnă încetarea relaţiilor economice bilaterale. La o întrevedere cu vicepremierul moldovean, diplomatul rus a spus că trebuie amplificat dialogul atât între instituțiile de stat, cât și între oamenii de afaceri din cele două țări. Rusia a anunțat joia trecută că va impune taxe vamale, din 1 septembrie, la carnea, legumele, zahărul și vinul importate din R. Moldova, în total, 19 categorii de produse. Măsura vine după ce Moscova a decis să suspende importurile de fructe şi legume, din cauza semnării de către Chișinău a Acordului de Asociere și de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. În septembrie anul trecut, Rusia a pus embargo şi pe importurile de vin moldovenesc. Rusia este a treia cea mai mare piață de export a Moldovei după Uniunea Europeană și Ucraina.

Agenţia federală rusă pentru siguranţa agroalimentară şi veterinară spune că ar fi dejucat o tentativă de introducere în Rusia a fructelor moldoveneşti cu documente de origine românească. Potrivit agenției Rosselhoznadzor, citată de Adevărul și Interfax, jumătate din prunele transportate de un camion din România erau românești, iar jumătate moldovenești. „Avem informaţii că unele state est-europene ar intenţiona să se ocupe de operaţiuni de livrare a fructelor din Moldova şi Polonia. Vom bloca orice tentativă”, a declarat șeful Rosselhoznadzor, Serghei Dankvert. Rusia a restricționat săptămâna trecută şi importurile de fructe şi legume din Polonia. Până la embargo, fructele moldoveneşti ocupau 1,5 procente din piaţa rusă, iar cele din Polonia – 15 la sută.

Evgheni Şevciuk

Evgheni Şevciuk

Liderul transnistrean Evgheni Şevciuk s-a întâlnit cu locuitori ai raioanelor Slobozia, Dubăsari şi Grigoriopol pentru a le explica de ce administraţia sa a decis să taie 20 la sută din salariile bugetarilor. Şevciuk a spus că bugetul transnistrean nu mai are destui bani, veniturile s-au redus substanţial din cauza reducerii exporturilor în şi prin Ucraina. Şeful administraţiei a subliniat însă că tăierea salariilor bugetarilor şi reducerea orelor de muncă ar fi o soluţie mai bună decât devalorizarea rublei transnistrene care ar putea crea şi mai multă instabilitate economică.

Noul șef al misiunii OSCE din Moldova, ambasadorul american Michael Scanlan, și-a preluat oficial postul de la Chișinău în 1 august. Scanlan, care o înlocuiește pe Jennifer Brush, a dat publicității o declarație în care se declară încrezător că pot fi continuate eforturile pentru soluționarea conflictului dintre Chișinău și regiunea transnitreană, „în ciuda recentelor evoluții îngrijorătoare”. Michael Scanlan va lua parte la următoarea rundă de negocieri în format 5+2 programate să aibă loc sub auspiciile OSCE la Viena în septembrie. Scnalan a lucrat 23 de ani la Departamentul de stat, ocupînd cel mai recent postul de director pentru afaceri est-europene și acela de însărcinat cu afaceri la Minsk.

Comisarul european pentru energie Günther Oettinger şi premierul român Victor Ponta sunt așteptați să participe la inaugurarea gazoductului Iaşi-Ungheni în stânga Prutului la 27 august, de ziua independenței Republicii Moldova. Ei au fost invitați de premierul moldovean Iurie Leancă. Cu un an în urmă, cei trei au inaugurat în același format începerea lucrărilor. Capacitatea totală a gazoductului de 43,2 kilometri este de 1,5 miliarde de metri cubi de gaze pe an. Guvernul moldovean spune că, pentru început, România va livra până la 50 milioane de metri cubi pe an, în așteptarea extinderii conductei spre Chișinău. România a finanțat cea mai mare parte a costurilor proiectului de 26 milioane de euro. Comisia Europeană a acoperit restul.

***

Europa Liberă: Vor fi sau nu afectaţi producătorii şi locuitorii regiunii transnistrene de embargoul rusesc la fructe şi legume şi de taxele impuse de guvernul de la Moscova la importul mai multor categorii de mărfuri din Republica Moldova? Am încercat să aflăm opinia locuitorilor din Tiraspol şi Bender.

Piaţa agricolă din Tiraspol

Piaţa agricolă din Tiraspol

„Ne vor afecta, pentru că exportul nostru spre Rusia se face cu acte moldoveneşti. Nu există exporturi ale republicii moldoveneşti nistrene în Rusia. Pe orice produs, de fapt, scrie „Moldova, punct, Transnistria”.”

„E păcat, desigur, că nu vor câştiga aşa cum şi-ar dori, şi e o muncă foarte grea, dar era de aşteptat. Imediat după asocierea Moldovei la Uniunea Europeană, Medvedev a şi zis: gata, oprim comerţul cu Moldova.”

„Cineva zicea parcă, nu demult, că nu vom fi afectaţi, nici noi, nici Găgăuzia. Dar parcă poate cineva să ştie ce va fi cu Ucraina?”

„Nu există pentru alţii un asemenea stat – Transnistria – doar pentru noi. Nu suntem recunoscuţi şi atunci ce întrebări mai pot exista? Transnistria există numai pentru transnistreni. Nici pentru Rusia, nici pentru Moldova, nici pentru alţii nu există un asemenea stat – Transnistria.”

„Cred că se va găsi o soluţie. Rusia nu ne va lăsa. Oricum vom exporta în Rusia. Sigur, e o problemă cu vama, dar sper că se va rezolva. La nord, avem relaţii reci cu Ucraina, dar cu Odesa relaţiile sunt destul de bune, deocamdată. Prin Odesa cred că e posibil să creăm un coridor pentru exporturi.”

„Sigur că vom fi afectaţi. Pe de altă prate, marfa rămasă aici sigur se va ieftini. Şi piersicii, şi căpşunele – o frumuseţe.”

„La fel a fost cu întreprinderea Kvint. La început exporta, iar acum nu se ştie.”

„Ne va afecta mai mult din toamnă. Rusia deocamdată n-a făcut nici o excepţie comercială pentru Transnistria. În timpul rând, agricultura. Apoi, trebuie să ştii cum să expoţi în ţări mai îndepărtate, iar aici ar putea crea piedici şi Moldova, şi Ucraina.”

„Au mai fost asemenea cazuri şi noi am pătimit. De exemplu, Kvint, care produce divinuri şi vinul. Este greu de spus ce va fi - depinde de Rusia. Sigur, ne-am fi dorit să nu fi nimerit sub aceste sancţiuni. Ar trebui să existe o atitudine diferenţiată faţă de Moldova, pentru că Transnistria tinde spre independenţă şi în Uniunea Vamală. Rusia trebuie să ţină cont de asta, însă nu ştiu cum va proceda. Eu nu cunosc situaţia la zi - dacă avem blocadă economică sau dacă Ucraina acceptă produsele noastre, sau poate că întreprinderile noastre se tem să tranziteze Ucraina. Dar ţinând cont de ce a spus preşedintele Poroşenko, şi anume că are de gând să întoarcă Transnistria în componenţa Moldovei, nu prea avem motive să fim optimişti. Dar nici Ucraina nu are motive de optimism – la Kiev au oprit apa caldă, dar ce va fi la toamnă?..”

Europa Liberă: Opinii, culese la întâmplare, pe străzi din Tiraspol şi Bender.

***

Europa Liberă: În ce măsură decizia premierului rus Dmitrii Medvedev de a impune taxe vamale pentru produsele din Republica Moldova va afecta și producătorii din Transnistria şi pe ce mizează autoritățile transnistrene? Este întrebarea pe care i-am adresat-o expertului Ilia Galinskii, directorul Centrului de cercetări sociale și politice „Perspectiva” de la Tiraspol.

Ilia Galinskii

Ilia Galinskii

Ilia Galinskii: „S-a mai întâmplat și anterior ca, după cum se anunța oficial din considerente sanitare, să fie interzise anumite soiuri de fructe și legume pentru a fi exportate în diferite țări, inclusiv în Federația Rusă. Și inițial, prin aceste decizii erau vizate și mărfurile transnistrene, fructele și legumele transnistrene și bineînțeles că avea de suferit statul nostru, republica noastră – pentru că știți că noi ne aflăm, iertată să-mi fie comparația, ca într-un sandviș: pe de o parte este frontiera cu Ucraina, pe de altă parte frontiera cu Moldova. Iată de ce avem relații comerciale foarte dificile și complicate pe care cu mare greu reușim să le stabilim cu diferite țări ale lumii. Alte piețe de desfacere decât Belarus și Rusia, până recent Ucraina, pentru fructele și legumele noastre nici nu am avut.

Iată de ce cred că în contextul actual, în primul rând cel politic, această decizie nu va afecta producătorii transnistreni.

Vreau doar să vă reamintesc că în anii existenței Uniunii Sovietice, până în 1991, fiecare a doua cutie de conserve de legume care se vindea în URSS era produsă la una din uzinele de conserve din Transnistria de atunci, de pe malul stâng al Moldovei. Avem niște întreprinderi prelucrătoare colosale, întreprinderi de prelucrare a fructelor și legumelor. Erau celebrele fabrici de conserve: 1 Mai, orășelul Crasnoe, fabrica din Grigoriopol, cea din Camenca și așa mai departe. Deci, avem o bază destul de solidă. Și, desigur că dacă, doamne ferește, aceste măsuri vor viza și producătorii noștri, acest lucru va lovi puternic în economia, în bugetul statului nostru.

Am avut o situație similară acum câțiva ani, când odată cu producția vinicolă din Republica Moldova a fost impus un embargou și asupra celebrului, celui mai bun coniac din spațiul CSI - Kvint, produs la noi. Producătorii noștri, conducătorii de la uzina Kvint au fost nevoiți să caute piețe noi de desfacere. Și le-au găsit în principal în Occident, în particular în Germania. Și coniacul nostru minunat merge acum mai mult nu în Rusia, ci în țările occidentale.”

Europa Liberă: Aceste măsuri au afectat nu doar Republica Moldova, dar parțial și Ucraina și se pare că situația va continua să se agraveze – Ucraina și Rusia de facto sunt în stare de război. Vor putea oare producătorii transnistreni să ajungă în Rusia prin teritoriul Ucrainei fără a avea aprobările necesare din partea Republicii Moldova?

La punctul de trecere Pervomaisk-Cuciurgan

La punctul de trecere Pervomaisk-Cuciurgan

Ilia Galinskii: „Frontiera ucraineană deja de câțiva ani este foarte dur controlată și dacă și sunt unele voci care spun că are loc o contrabandă masivă, aceste lucruri nu corespund realității. Eu am fost de multe ori, în virtutea meseriei mele, la mai multe simpozioane și conferințe internaționale și pentru asta am folosit aeroportul din Odesa sau gările feroviare din Odesa sau de la Razdelnoe. Trecând prin aceste puncte, vedeam cât de serios este pus totul la punct de când Misiunea europeană EUBAM s-a angajat să întărească controlul la frontiera dintre Ucraina și Transnistria. Așa că aceste lucruri sunt excluse.

Și când în Ucraina a început un conflict politic serios, relațiile comerciale ale Transnistriei cu Ucraina, sau prin teritoriul Ucrainei, după estimările noastre au scăzut cam cu 40-50 la sută. Și pentru noi este ceva grav, pentru practic jumătate din produsele alimentare din magazinele noastre erau aduse din Ucraina. Deci, pentru noi situația este foarte serioasă. Acum, ne reorientăm parțial către produsele alimentare din Republica Moldova. Pentru că, în principiu, noi ne putem asigura singuri cu produse alimentare, dar doar cu cele de bază, celelalte suntem nevoiți să le importăm.”

Europa Liberă: Există o opinie potrivit căreia mărfurile transnistrene nu vor fi vizate de taxele vamale impuse de Rusia mărfurilor moldovenești. Este posibil acest lucru, având în vedere că juridic mărfurile transnistrene sunt vândute ca fiind produse de întreprinderi moldovenești?

Ilia Galinskii: „Din punct de vedere juridic, cândva statul transnistrean, politicienii transnistreni au avut, chiar la început, așa o idee: de-a lungul frontierei transnistreano-ucrainene să instaleze puncte vamale ale Rusiei, dacă Rusia ar fi acceptat atunci acest lucru, pentru ca mărfurile noastre să fie înregistrate ca produse rusești. În felul acesta, produsele noastre ar fi trecut cu ușurință prin teritoriul Ucrainei. Dar nu a fost să fie.

În orice caz, acele măsuri pe care le-a întreprins Republica Moldova și faptul că noi suntem nevoiți acum să înregistrăm produsele noastre industriale și alimentare prin intermediul punctelor vamale ale Republicii Moldova constituie o încălcare a acordului din 1997, prin care Transnistriei i-a fost permisă activitatea economică externă. În perioada președintelui Lucinschi acest document chiar funcționa, dar când a venit președintele Voronin el practic a anulat acest document și a impus producătorii transnistreni să se înregistreze în Republica Moldova, încălcând astfel acest acord internațional. Da, este un acord internațional, pentru că a fost semnat de președinții Rusiei, Ucrainei, Moldovei, Transnistriei.

Așa că este exclus să putem livra prin alte părți – putem face asta doar prin intermediul posturilor vamale moldovenești. Pe unde să putem livra direct? Nu avem legătură prin spațiul aerian și, chiar dacă am fi avut, Ucraina nu ar permite trecerea avioanelor noastre prin spațiul ei aerian. Avem un aeroport foarte bun, rămas din perioada sovietică, un aeroport militar care poate fi ușor transformat în unul civil. Dar noi înțelegem că asta este o utopie, pentru că pur și simplu nu ne vor permite să zburăm prin spațiul aerian al Moldovei și Ucrainei.”

Europa Liberă: Și ultima întrebare – recent s-a anunțat că Ucraina a început să sape un șanț lat de 3 metri de-a lungul frontierei cu Transnistria. De ce credeți că se face acest lucru?

Ilia Galinskii: „Dacă e să fiu sincer, oamenii din anturajul meu – nu aș putea vorbi pentru toată populația Transnistriei – dar oamenii cu care eu comunic – experții, analiștii, politicienii – pur și simplu strâng din umeri a nedumerire.

Soția mea este ucraineancă, s-a născut la Odesa, are acolo rude, verișori și așa mai departe. Alte rude de-ale noastre locuiesc lângă Harkov. Mama mea este născută la Odesa. Și în general Transnistria, Tiraspolul sunt cam în proporție de 80 la sută legate de Ucraina, și nu de Moldova. În perioada sovietică majoritatea tinerilor de la Tiraspol, Bender și din sate învățau la universitățile din Odesa și nu la cele din Chișinău. Iată de ce legătura noastră cu Odesa a fost mereu una apropiată și prietenească. Ucraina a primit refugiații noștri atunci când Moldova ne-a atacat în 1992 și zecile de mii de refugiați au fost găzduiți de Ucraina.

Și faptul că acum autoritățile Ucrainei fac din Transnistria un dușman și tirajează minciuni de genul că noi ne pregătim să atacăm, sau că pacificatorii ruși care se află pe teritoriul Transnistriei se pregătesc să atace Ucraina, sau că aici sunt trimiși cu avioane militari ai trupelor speciale ale Rusiei – toate acestea nu sunt decât niște prostii. Știți foarte bine că avioanele zboară și aterizează doar la Chișinău, unde sunt verificate. Nu există aici niciun fel de militari suplimentari în afară de trupele ruse care își îndeplinesc sarcina de apărare și separare a Transnistria și Moldovei.

Iată de ce faptul că au început să sape acest șanț de 450 km este o mare prostie. La noi au fost difuzate imagini cu această tranșee – lățimea acesteia este de 3 metri și adâncimea – de 2 metri. Este o acțiune pur propagandistică, pentru ca prin intermediul Transnistriei să șicaneze Rusia, având în vedere că aici se află pacificatorii ruși și o anumită cantitate de militari ruși care apără depozitele de armament din satul Colbasna.”

Europa Liberă: Opinia lui Ilia Galinskii, directorul Centrului de cercetări sociale și politice „Perspectiva” din Tiraspol.

***

Europa Liberă: Dacă la Tiraspol există speranţa că produsele transnistrene vor putea evita embargourile şi taxele impuse de Federaţia Rusă, experţi de la Chişinău sunt mult mai categorici. Analistul economic Viorel Gârbu, de la Institutul Economiei de Piaţă.

Viorel Gârbu

Viorel Gârbu

Viorel Gârbu: „Prin introducerea acestui regim nou în comerţul dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă, guvernul de la Moscova impune aceste taxe şi agenţilor economici din Găgăuzia, şi din Transnistria, - fiindcă atât regiunea transnistreană, cât şi cea găgăuză nu au un statut juridic separat, - şi sunt trataţi în mod unitar ca şi agenţii economici din Republica Moldova. Din acest motiv, regimul juridic în comerţul extern dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă va fi unic pentru toţi agenţii economici. Acest lucru pare să fie straniu fiindcă, până la un moment, autorităţile din Federaţia Rusă încercau să dezbine, dacă pot să spun aşa, populaţia Republicii Moldova, în baza acestui principiu, fiindcă agenţii economici din Găgăuzia, dar şi din Transnistria erau favorizaţi şi nu cădeau sub incidența aşa numitului embargou impus agenţilor economici din tot teritoriul Republicii Moldova. Or, de acum încolo, taxele care vor trebui să fie achitate de agenţii economici din Republica Moldova, indiferent din ce parte sunt şi din ce regiune vor fi, în mod similar, şi acest lucru, în mod cert, va afecta comerţul exterior al agenţilor economici din regiunea respectivă, în mod similar cu agenţii economici din tot teritoriul Republicii Moldova. Agenţii economici din regiunea transnistreană exportă bunurile în baza ștampilelor şi în baza documentelor eliberate de autorităţile Republicii Moldova. În comerţul extern nu figurează regiunea transnistreană. Este doar Republica Moldova ca stat care exportă bunurile respective. Din acest motiv, nu va fi posibilă aplicarea unui regim diferențiat faţă de agenţii economici din aceste regiuni, die din Transnistria, fie din Găgăuzia.”

Europa Liberă: Colega mea Liliana Barbăroşie l-a întrebat pe analistul economic Viorel Gârbu şi ce scopuri ar urmări Moscova prin restricţiile impuse producătorilor moldoveni?

Viorel Gârbu: „Rusia încearcă să acţioneze psihologic asupra Moldova în toată perioada de până la alegeri şi caută orice temeiuri. De exemplu, măsura aceasta într-un fel încurcă planurile Federaţiei Ruse. Pentru că e cunoscut faptul că vinurile din Autonomia Găgăuză şi regiunea transnistreană nu sunt la fel de rele ca cele din Moldova, bine, conform autorităţilor ruse. Or, dacă Federaţia Rusă introduce taxe la importul produselor din Republica Moldova, aceste taxe se vor aplica tuturor, inclusiv Autonomiei Găgăuze şi regiunii transnistrene. Din acest motiv Federaţia Rusă nu va putea să promoveze mai deoparte această politică fragmentată în Republica Moldova ca până acum. Din punctul acesta de vedere, mai degrabă, Federaţia Rusă încearcă să ne streseze cât de mult poate până la alegeri, pentru a crea anumite tensiuni psihologice.”

Europa Liberă: Totuşi, ce impact anticipați, la modul practic?

Viorel Gârbu: „Dacă Rusia ar renunţa totodată la embargourile pe care le-a operat deja, agenţii economici fireşte se vor simţi mai bine decât se simt acum cu aceste embargouri. Totuşi, în comparaţie cu situaţia de comerţ liber de până acum, agenţii economici vor fi nevoiţi să achite taxe, iar aceste taxe sunt în cazul Rusiei, potrivit OMC, de 10%. În cazul UE, acest procent este sub 3%. Dar pentru categorii de bunuri diferite, taxele sunt diferite: de exemplu în cazul băuturilor alcoolice, aceste taxe sunt de 30%, iar în cazul legumelor aceste taxe ajung undeva la 8-9%, iar la produsele din carne se ridică la 16%. Deci, acestea sunt costuri pe care vor trebui să le suporte agenţii economici din Republica Moldova, fiindcă nu vor putea, în linii mari, să majoreze preţurile; deci vor trebui să reducă marja de profit din operaţiunile de export în Federaţia Rusă.

De aceea şi spun că e o măsură psihologică. Fiindcă Rusia a introdus anterior embargou pentru o gamă destul de largă de produse şi nu mai era nevoie să vină şi cu introducerea taxelor. Deci, este mai mult o măsură psihologică prin care Federaţia Rusă încearcă să ne ţină în vârful ştirilor, deci în permanenţă să fim în actualitate şi în permanenţă să exercite presiune psihologică asupra cetăţenilor Republicii Moldova, anume din perspectiva alegerilor din noiembrie.”

Europa Liberă: Beloruşii şi kazahii, cum credeţi, se vor alinia şi ei la ceea ce face Rusia, nu ?

Viorel Gârbu: „Mesajele venite din partea Belorusiei cel puţin sunt un pic confuze din punctul meu de vedere, pentru că, chiar recent la nivel de prim-viceprim ministru de externe, s-a declarat precum că Belorusia este interesată de dezvoltarea comerţului bilateral cu Republica Moldova. Totuşi Federaţia Rusă de nenumărate rânduri a încercat să impună atât Kazahstanul, cât şi Belorusia să se alinieze acelor abordări aplicate de Federaţia Rusă faţă de Republica Moldova. Părerea mea este că şansele sunt egale, atât în ce priveşte alinierea acestor state măsurilor ruse, cât şi contrariul, atunci când Belorusia şi Kazahstanul vor ignora politica rusă faţă de Moldova.”

Europa Liberă: Impactul probabil nu ar fi prea mare?

Viorel Gârbu: „Exact, impactul cel mai mare este atunci când apar probleme în comerţul cu Federaţia Rusă, pentru că e partenerul cel mai important. Kazahstanul deţine o pondere destul de mică în comerţul extern al Republicii Moldova, ca de altfel şi Belorusia. Totuşi, ceea ce se întâmplă din partea Federaţiei Ruse este foarte urât şi nu este ultima încercare la care ne supun autorităţile ruse. Să ne gândim la faptul că avem mulţi muncitori plecaţi să muncească temporar în Federaţia Rusă şi presupun că acesta va fi următorul domeniu de presiune din partea autorităţilor de acolo.”

Europa Liberă: Şi autorităţile ce ar trebui să facă: ar trebui să vină cu măsuri reciproce?

Viorel Gârbu: „Autorităţile trebuiau să se gândească un pic mai devreme, fiindcă mesaje verbale s-au făcut foarte multe, atât la nivelul premierului, cât şi la nivelul altor demnitari care ne spuneau că o să suportăm consecinţe. Era simplu să presupunem ce consecinţe vor fi pentru că ne-am confruntat cu embargouri similare în 2006.

În prezent autorităţile nu au foarte multe la îndemână. Suntem în an electoral, iar mijloacele financiare sunt îndreptate pentru măriri de salarii şi pensii, precum tradiţional se întâmplă în Republica Moldova. Agenţii economici din sectorul agricol care sunt afectaţi de măsurile punitive ale Federaţiei Ruse au nevoie de mijloace financiare pentru că trebuie ceva să facă ca să-şi îmbunătăţească situaţia financiară.

Guvernul trebuie să vină cu subvenţii, trebuie să stimuleze consumul intern. Pentru a stimula consumul intern a fost aplicată acea măsură – 20 milioane de lei pentru a oferi posibilitatea procurării merelor moldoveneşti pentru armată şi şcoli. Dar nu este suficient.

Pierderile Agenţilor economici se vor cifra la 200 milioane de dolari, nu la 20 milioane de lei. Deci, guvernul trebuie să vină cu mai multe mijloace financiare pentru a compensa pierderile, deci pentru a stimula consumul producţiei interne care nu poate fi exportată.

În acelaşi timp, guvernul poate să vină cu măsuri de stimulare a exporturilor. De exemplu, Moldova are o reţea destul de dezvoltată de ambasade peste hotare, prin intermediul acestor ambasade pot fi promovate relaţiile comerciale ale Republicii Moldova în statele UE şi guvernul ar trebui să profite de acest instrument pe care îl are la îndemână şi care, de altfel, ne costă destul de mult.

O altă măsură ar fi că într-adevăr poate ar trebui ca guvernul să răspundă cu aceiaşi monedă şi să impună anumite măsuri reciproce, să găsească anumite probleme la produsele importate din Federaţia Rusă care nu sunt de cea mai înaltă calitate. Dacă guvernul restricţionează accesul pe piaţa Republicii Moldova a băuturilor alcoolice şi lactate din Federaţia Rusă, eliberăm pe piaţă un spaţiu de 60 de milioane de dolari. Acest spaţiu ar putea fi valorificat de agenţii economici din Republica Moldova şi ar fi un ajutor indirect pentru agenţii economici afectaţi de embargoul rus.”

Europa Liberă: Opinia expertului din Chişinău, Viorel Gârbu, de la Institutul Economiei de Piaţă.

***

Europa Liberă: Întrebarea pe care şi-o pot pune acum moldovenii este dacă mai merită, în aceste condiţii economice, ca Moldova să fie parte a Comunităţii Statelor Independente şi dacă nu a venit cumva momentul să facă precum Georgia în 2008 şi anume să părăsească organizaţia. Valentina Ursu a stat de vorbă cu viceministrul moldovean de externe Valeriu Chiveri.

Europa Liberă: Această dispoziție pe care a semnat-o premierul rus, Dmitri Medvedev, cât de grav afectează dialogul moldo-rus, sau rămâne o uşă deschisă pentru a se purta negocieri între Chişinău şi Moscova?

Valeriu Chiveri

Valeriu Chiveri

Valeriu Chiveri: „O uşă pentru negocieri rămâne deschisă întotdeauna. Chiar dacă pentru noi relaţiile cu Rusia în ultima perioadă au fost foarte şi foarte dificile, dialogul politic economic foarte dificil şi o dinamică negativă în sensul continuării acestui dialog politic şi cooperării economice, noi am pledat întotdeauna pentru acest dialog.

Chiar şi atunci când pe data de 10 septembrie, anul trecut a fost impus embargo-ul pentru vinurile noastre, am căutat posibilităţi pentru dialog, aţi văzut că reacţia Guvernului a fost una moderată, încercând să găsim soluţii.

Din păcate aceste soluţii nu au fost găsite nici până astăzi, ba din contra, au apărut noi elemente de presiune, cum ar fi embargou-ul impus pe data de 21 iulie la fructe şi legume iar dispoziţia semnată ieri de prim-ministrul rus a continuat acest şir de presiuni. Adevărat că această dispoziţie va intra în vigoare la o lună de la publicare. Mai avem posibilităţi de dialog, dar odată semnată, cred că acest dialog va fi tot mai dificil.”

Europa Liberă: Asta înseamnă că Rusia nu s-a resemnat că Republica Moldova a semnat şi a ratificat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană şi chiar mai mult, Bruxelles-ul a anunţat că pune în aplicare prevederile acordului începând cu data de 1 septembrie, ceva mai devreme decât era stipulat?

Valeriu Chiveri: „Cred că Rusia încearcă prin aceste metode să stopeze într-un fel elanul nostru de integrare europeană, de Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Şi este posibil să îl stopeze?

Valeriu Chiveri: „Cred că nu. Guvernul este ferm determinat să meargă înainte. Aţi spus că aplicarea provizorie a Acordului de Liber Schimb va intra la 1 septembrie în vigoare, deci este o decizie a Republicii Moldova nu a Uniunii Europene prin faptul că noi am notificat Bruxelles-ul că suntem gata să aplicăm provizoriu acest acord de la 1 septembrie. Iniţial se preconiza să fie aplicat de la 1 octombrie. Deci este o reacţie la acţiunile Rusiei faţă de importurile noastre în această ţară.”

Europa Liberă: Domnule Chiveri, ce pârghii există în cadrul Comunităţii Statelor Independente ca Republica Moldova cât de cât să-şi poată apăra interesele legal?

Valeriu Chiveri: „Din păcate noi nu avem pârghii suficiente în cadrul CSI. Este bine cunoscut faptul că pentru Republica Moldova, CSI este în primul rând cooperare economică, deci am promovat în repetate rânduri şi acesta a fost obiectivul nostru de a fi în această organizaţie.

Un element important în cadrul organizaţiei este Acordul de liber schimb, care din păcate este vulnerabil, şi colegii din Federaţia Rusă au aplicat anumite anexe care sunt la acest Acord. Colegii noştri care au fost la Moscova zilele trecute au încercat să negocieze şi să explice poziţia noastră. Din păcate sunt interpretări diferite ale acestui Acord şi, în principiu, nu avem instrumente în cadrul acestei organizaţii pentru a ne promova interesele economice.”

Europa Liberă: Aplicarea TVA-ului este mai dură decât embargoul pentru că toată lumea zicea că ultima presiune economică pe care pot să o facă ruşii este instituirea acestor restricţii de import din Moldova a fructelor, legumelor şi vinurilor?

Valeriu Chiveri: „Embargoul este un element aplicat pe alte principii de Rosselhoznadzor şi Rosspotrebnadzor, motivând prin anumite iregularităţi tehnice de calitate, iar recenta decizie a Guvernului Federaţiei Ruse de a impune taxe vamale şi a aplica clauza naţiunii celei mai favorizate este un instrument tarifar de altă natură ce exclude Republica Moldova din Acordul de Liber Schimb cu CSI, cel puţin în contactele cu Federaţia Rusă şi în acest sens sunt două instrumente absolut diferite de presiune asupra Republicii Moldova. Care este mai dur sau cu efect mai mare pentru noi, pentru noi au intrat deja în vigoare prevederile embargo-ului care a fost impus, deci sunt foarte dure, iar în perspectivă dacă aceste condiţii tehnice de calitate vor fi depăşite, vom avea de suferit din cauza presiunilor tarifare.”

Europa Liberă: Unii se întreabă de ce a fost extinsă această listă, aici a apărut şi miezul de nucă şi mobila şi altele , despre care nici nu se bănuia că ar putea să fie inclusă pe această listă cu restricţii?

Valeriu Chiveri: „Unele din aceste articole care au fost introduse în listă nici nu constituie un element de export a Republicii Moldova în Federaţia Rusă, dar este decizia Federaţiei Ruse. Bănuiesc că în aceste condiţii Guvernul Republicii Moldova va fi nevoit să examineze cel puţin anumite elemente care ar putea să contrabalanseze aceste decizii.?

Europa Liberă: Mulţi se întreabă de ce Republica Moldova continuă să importe din Federaţia Rusă băuturi alcoolice, şi lactate şi alte mărfuri?

Valeriu Chiveri: „Răspunsul este unul simplu. Noi am încercat să fim flexibili, să demonstrăm constructivism în relaţia cu Federaţia Rusă, lăsând deschisă portiţa pentru negocieri şi consultări pentru revenirea produselor noastre pe piaţa Federaţiei Ruse. Acesta cred eu a fost motivul principal pentru faptul că până la moment autorităţile moldoveneşti nu a luat nici o atitudine, atitudinea politică a fost luată să spunem, nu a fost luată atitudine practică faşă de exporturile Federaţiei Ruse .”

Europa Liberă: Nu excludeţi că ar putea şi Moldova să răspundă cu aceeaşi monedă?

Valeriu Chiveri: „Mă depăşeşte lucrul acesta, dar cred că logic ar fi cazul să facem lucrul acesta.”

Europa Liberă: Mai are rost, sens ca Moldova să rămână în cadrul CSI din moment ce nu mai este tratată ca un partener egal?

Valeriu Chiveri: „Nu este tratată ca un partener legal, de un singur partener aş spune, şi nu de toţi.”

Europa Liberă: Bine, dar vocea Rusiei este vocea determinantă în cadrul CSI.

Valeriu Chiveri: „Este adevărat, este vocea determinantă. Trebuie să recunoaştem că odată cu impunerea acestor restricţii atractivitatea CSI-ului a scăzut substanţial, dar este o decizie politică. O decizie politică pe care noi, cei de la Ministerul de Externe suntem gata să o implementăm oricare va fi ea.”

Europa Liberă: Care va fi relaţia Republicii Moldova cu alte state , membre ale CSI, Ucraina, Belarus, Kazahstan?

Valeriu Chiveri: „Vreau să menţionez că avem o relaţie extraordinară cu toate statele din CSI, indiferent fiind cele din zona Europeană sau din Asia Centrală, un dialog politic constant, cooperare economică la fel de bine determinată. Deci consider că deşi această cooperare în cadrul CSI nu-şi va aduce rezultatele pe care ni le dorim, avem posibilitate să dezvoltăm relaţiile pe cale bilaterală.”

Europa Liberă: Există totuşi compatibilitate între a fi în CSI şi a fi în UE?

Valeriu Chiveri: „Pentru moment nu cred că sunt anumite probleme de ordin de compatibilitate, atât timp cât Moldova nu are nici statutul de stat asociat, nemaivorbind de stat candidat la UE. Deci cred că lucrul acesta este compatibil, mai mult ca atât, dacă vorbim de zona de liber schimb în CSI şi cea din Uniunea Europeană, sunt bazate pe aceleaşi principii ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului.”

Europa Liberă: Şi acum miza Chişinăului, guvernării de la Chişinău e că ceea ce nu e permis pe piaţa rusă, ar putea să fie penetrată piaţa comunitară şi producţia să ajungă acolo, dar şi să nimereşti pe piaţa Uniunii Europene nu este atât de uşor, trebuie standarde respectate.

Valeriu Chiveri: „Este adevărat, dar în procesului de apropiere şi negociere a Acordului de Asociere şi a Zonei de Liber Schimb, instituţiile de rigoare din Republica Moldova au depus eforturi pentru a se apropia de aceste standarde tehnice şi standarde de calitate. Este adevărat că mai avem mult de lucru, dar încet, încet… În plus cunoaşteţi foarte bine că Bruxelles-ul a anunţat că a dublat cotele noastre pentru exporturile de fructe în Uniunea Europeană şi a fost liberalizată piaţa vinurilor pentru noi.

Cred că inclusiv şi embargo-ul impus, şi deschiderea Uniunii Europene ne va ajuta să aducem nivelul de calitate pentru a putea penetra această piaţă, deşi nu este uşor. Vom lucra în continuare cu partenerii noştri tradiţionali din alte state, care nu sunt membre ale Uniunii Europene, vom încerca să deschidem şi alte pieţe, acolo unde până acum nu am fost foarte activi.”

Europa Liberă: Fondurile europene ar fi colacul de salvare pentru această criză?

Valeriu Chiveri: „Parţial da. Deşi noi suntem cu un statut mai special în relaţiile cu Uniunea Europeană, deci nu avem fondurile pe care le primesc statele candidate sau membrii deplini ai Uniunii Europene, dar oricum parţial am putea să fim ajutaţi şi salvaţi într-un fel, dacă îmi permiteţi să spun în felul acesta.”

Europa Liberă: În cazul acesta, dacă Acordul de Asociere este ratificat de cele 28 de state membre, Moldova poate urgenta procedura aplicării cererii de ţară candidat la UE?

Valeriu Chiveri: „Sperăm foarte mult lucrul acesta, deocamdată avem numai 4 state care au ratificat Acordul de Asociere. Este şi perioada de vacanţă, considerăm că odată cu redeschiderea sezonului politic, din toamnă, vom avea un număr considerabil de state care vor ratifica. Este important să ratifice ţări importante, cu pondere serioasă în Uniunea Europeană, care va da un impuls şi pentru alte state iar scopul nostru este de a fi gata pentru a depune cererea de aplicare cât mai curând posibil. Nu aş vrea să vorbesc despre Summit-ul de la Riga sau alte date importante în relaţiile statelor din parteneriatul estic cu Uniunea Europeană, dar cât mai curând posibil pentru acest lucru.”

Europa Liberă: 2015 este un an propice?

Valeriu Chiveri: „2015 ar fi obiectivul nostru, să vedem dacă sunt gata şi partenerii noştri europeni.”

Europa Liberă: ambasadorul Republicii Moldova în Ucraina, Ion Stăvilă, în dialog cu Valentina Ursu.

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG