Linkuri accesibilitate

Anatol Arapu: „avem ferma convingere că vom găsi resursele necesare”


Anatol Arapu, ministrul de finanțe.

În dialog cu ministrul finanțelor despre probleme de actualitate ale momentului: compensațiile pentru fermieri, majorarea salariilor, importul automobilelor, transparență...

Despre ajutorul pe care il poate oferi statul producatorilor afectati de sanctiunile economice venite de la Moscova, discutăm cu ministrul finantelor Anatol Arapu.

Europa Liberă: În această săptămână Cabinetul de Miniştri a stabilit să plătească o sumă bunicică de lei compensaţii pentru producătorii agricoli care au suferit, suferă şi mai au de suferit de pe urma impunerii acestui embargou rusesc împotriva importurilor agroalimentare din RM. Întrebarea firească – există o claritate de unde găsiţi bani, din ce surse ii identificati ca să oferiţi aceste compensaţii?

Anatol Arapu: „Nu este o problemă uşoară pentru Guvern de a găsi aceste surse şi de a compensa asemenea cheltuieli care nu au fost prevăzute iniţial în bugetul de stat. dar acasta problema Guvernul a anticipat-o cu mult timp în urmă ştiind despre pericolul existent. S-au făcut nişte intervenţii în negocierile cu Banca Mondială, cu alţi donatori pentru a găsi sursele reale şi nu doar nişte surse interne nesigure. ”

Europa Liberă: Deci, contati pe banii care ar putea veni din exterior?

Anatol Arapu: „Probabil că vor fi surse din exterior, care ne vor ajuta să acordăm ceea ce a promis Guvernul sectorului agrar.”

Valentina Ursu

Valentina Ursu

Europa Liberă: Spuneti că miza, deocamdată, rămâne să fie ajutoarele din exterior pe care Chişinăul ar fi obţinut anumite promisiuni că ar putea să le primească?

Anatol Arapu: „Promisiunile sunt în discuţii. Noi avem ferma convingere că vom găsi aceste resurse. Dacă va fi nevoie vom redistribui unele cheltuieli interne, vom schimba unele priorităţi, reieşind din necesitatea de a rezolva această problemă.”

Europa Liberă: În afară de aceste compensaţii Executivul a mai decis să nu-i sancţioneze pe fermierii care nu vor reuşi să-şi plătească în termen impozitele. E o problemă sensibila şi aceasta. Veţi reuşi să obţineţi acest lucru?

Anatol Arapu: „Am propus un proiect de lege pentru completare Codului Fiscal care va elimina unele sancţiuni pe o perioadă determinată de timp. Adică agenţii economici care vor vinde producţia către distribuitori sau producători şi vor primi aceste compensaţii, ei deja vor avea unele vânzări care le va permite rambursarea unor imprumuturi. Prin urmare ar putea fi extinse termenele de plată sau penalităţile să nu fie calculate la întârzierea de plată sunt si astea măsuri care ar putea veni în ajutorul agenţilor economici. Sunt încrezator că Parlamentul va vota această propunere a Guvernului.”

Europa Liberă: Problema e că foarte mulţi agricultori au împrumutat bani pentru a folosi îngrășăminte organice, minerale şi, iarăşi, ei trebuie să-şi onoreze aceste angajamente financiare pe care le-au luat de la creditori.

Anatol Arapu: „Sigur că este factorul acesta. Am avut şi o întâlnire împreună cu prim ministru cu comunitatea bancară. Le-am exprimat clar îngrijorarea cu efectele blocajului economic şi am rugat, în măsura posibilităţilor, instituţiile financiare să nu exercite presiuni asupra agenţilor economici, să fie mai receptivi în restructurarea datoriilor. Sunt încrezut că orice businessman care face activităţi economice în Moldova, inclusiv băncile, inclusiv furnizorii de îngrăşăminte, de combustibil, de piese de rezervă vor înţelege. Este uşor la un moment dat să iei să aplici sancţiunile sau prevederile contractuale şi să-l omori financiar pe partenerul de afaceri cum este businessul agrar. Dar asta înseamnă că la anul viitor nu-l mai ai în portofoliul tău. Asta înseamnă că, de fapt, îţi omori clientul pe care îl ai de ani de zile.

Sperăm că toţi agenţii economici, nu numai băncile, dar şi furnizorii de piese, de tractoare, de produse agrochimice, de îngrăşăminte minerale se vor gândi la aceasta. Este o situaţie critică şi toţi împreună trebuie să contribuim ca ei să supravieţuiască financiar, ca în anii viitori să ai cu cine lucra.”

Europa Liberă: Într-un interviu cu Europa Liberă, fostul premier Ion Sturza vorbea despre nevoia emiterii unor bonuri. Mai nou am auzit acum că din moment ce s-a creat această forţă majoră poate nişte certificate care ar putea pe o perioadă anume să fie puse în acţiune ca un mecanism care ar putea fi de mare folos.

Anatol Arapu: „Aceste bonuri nu au fost discutate. Oamenilor le trebuie bani cash, bani pentru a-şi plăti datoriile, pentru a plăti salariile la

Oamenilor le trebuie bani cash, bani pentru a-şi plăti datoriile...

angajaţi, pentru a plăti furnizorii. Trebuie bani gheaţă. Sigur că bugetul trebuie în primul rând să găsească această posibilitate. Bonurile sunt un instrument temporar.

Poate, în relaţiile cu băncile, ar mai funcţiona ele. Dar şi băncile au nevoie de lichiditate. Sunt parametri de prudenţă financiară care până la urmă sunt obligaţi să le execute. În afară de agricultură sunt ale ramuri în economie care funcţionează. Orice instrument introdus în sistem poate fi benefic, dar dacă e posibil să-l eviţi e mai bine. ”

Europa Liberă: Înţeleg corect – vă trebuie 140 de milioane de lei compensaţii pentru legume, fructe. Urmează culesul strugurilor. Suma poate să crească.

Anatol Arapu: „Se apreciază acum cât este dimensiunea problemei. Este clar că Ministerul Finanţelor împreună cu Ministerul Agriculturii trebuie să elaboreze un mecanism de criterii clare cine sunt beneficiarii.”

Europa Liberă: Cine sunt beneficiarii?

Anatol Arapu: „Fermierii, desigur.”

Europa Liberă: Şi cei mari, şi cei mici?

Anatol Arapu: „Ar trebui toţi.”

Europa Liberă: O să apară o sumedenie de supărări că sunt favorizaţi cei mari, iar cei care au terenuri de 3-4 hectare vor rămâne într-un fel nevăzuţi de stat.

Anatol Arapu: „Noi nu trebuie să facem deosebire între cei mari şi cei mici. Acei care au furnizat şi au suferit trebuie să fie compensaţi în măsură egală.”

Europa Liberă: Se aud voci că pe lângă toate necazurile care există astăzi cu acest embargou, ar putea să se mai prefigureze o problemă şi anume să se creeze o criză energetică. Admiteţi acest lucru?

Anatol Arapu: „Este greu de spus. Trebuie să recunoaştem un fapt, începând cu anii '70 Uniunea Sovietică livra gaz către Europa. S-a trecut prin foarte multe momente de crize internaţionale, cu riscuri de război nu numai economice, chiar războaie adevărate. Sfârşitul anilor '70 începutul anilor '80 – Afganistanul, alte crize care au mai fost. Dar şi în aceste condiţii Uniunea Sovietică şi Federaţia Rusă şi-a executat în tocmai contractele de livrare a resurselor energetice către europeni.”

Europa Liberă: Au fost sistări temporare.

Anatol Arapu: „Sistările niciodată de resurse energetice nu au fost făcute de către furnizorii din federaţia Rusă şi asta o recunosc experţii de talie internaţională în domeniu. Sistările au fost legate de anumite probleme cu tranzitul. La momentul actual sigur că ne îngrijorează foarte mult situaţia din Ucraina.”

Europa Liberă: Moldova riscă să rămână fără gaze şi fără energie electrică în plină iarnă?

Anatol Arapu: „În caz că în Ucraina se vor ridica probleme cu tranzitul, nu numai Moldova, dar şi multe ţări europene vor fi sub acest risc. A fost recent, în urmă cu câţiva ani un caz similar cu Ucraina.”

Europa Liberă: În cazul acesta ce face Moldova? Ce alternative are? Păcura poate fi depozitată?

Anatol Arapu: „Păcura poate fi depozitată. Există o anumită cantitate în rezervele de stat. Ministerele răspunzătoare lucrează la aprovizionarea energetică centralele electrice care ar trebui să achiziţioneze păcură. Dar asta e pentru o situaţie critică de foarte scurtă durată.”

Europa Liberă: Dar ce sfătuiţi ţăranii să adune lemne, cărbuni?

Anatol Arapu: „Trebuie să credem într-un final cu pace şi o înţelegere între Federaţia Rusă şi Ucraina, şi să mizăm pe ceea că nu vor fi aceste întreruperi. Nu trebuie să facem panică. Nimeni nu trebuie să adune un surplus de resurse. Pentru perioada de iarnă. Statul are capacităţile sale de a acorda şi în situaţii critice un minim de energie necesară.”

Europa Liberă: Darea în exploatare a gazoductului Iaşi-Ungheni salvează o parte din situaţie?

Anatol Arapu: „Sigur că. Raioanele care sunt învecinate cu Ungheniul vor beneficia începând cu 1 septembrie de gazul care vine din această regiune. Nu este o problemă uşoară. E şi problema tranzitului, şi cea a organizării aprovizionării prin intermediul reţelelor existente. Este o problemă destul de complicată. Care nu se rezolvă peste noapte. Dar asta este deja un plus care poate fi pentru noi o soluţie de moment. Trebuie să ne gândim strategic la viitorul ţări noastre, la alternativele care sunt.”

Europa Liberă: Şi care e acest viitor strategic şi cu alternative?

Anatol Arapu: „Ceea ce se face astăzi, în UE, în general, toţi au conştientizat cât de serioasă este problema energetică. Se fac foarte mari lucrări de explorări de gaze în zonă, în Europa, în Marea Neagră. Gazele de şist cu părere de rău foarte încet se dezvoltă astăzi în Europa. Dar se încep anumiţi paşi. În Marea Neagră au fost declarate deja de compania Exon-mobil nişte rezerve foarte semnificative de gaz, care ar putea transforma în anii apropiaţi România din ţară importator în ţară net exportator de gaze.”

Europa Liberă: Şi Moldova are de câştigat?

Anatol Arapu: „Sigur că are de câştigat ca alternativă şi ca o competiţie a preţurilor, care va fi neapărat. Dacă ai o alternativă de a procura, sigur că este şi alternativa de a negocie. Puterea de negociere a preţurilor este cu mult mai mare.”

Europa Liberă: Să faceţi şi o precizare referitor la aceste discuţii care au apărut pe marginea importului de maşini de peste hotare. Câtă dreptate au cei care vă învinuiesc? Câtă dreptate e în puterile dvs.?

Anatol Arapu: „Veniturile de la importul maşinilor pentru noi ca ţară sunt o perioadă temporară. Majoritatea impozitelor se plătesc la înregistrarea autoturismelor. În ţările UE la prima înregistrare a automobilelor se plăteşte doar TVA. Iar impozitarea automobilelor se face pe parcursul perioadei de exploatare. Dacă eu sunt proprietarul unui automobil cu motor de 3 litri plătesc o taxă anuală care se duce în bugetul local pe parcursul anilor cât sunt proprietarul acestui automobil. Urmează pe viitor să discutăm în parlament să vedem dacă introducem acest sistem.”

Europa Liberă: Dar acum s-a acutizat problema?

Anatol Arapu: „Pot să vă spun că în primele 6 luni ale anului importul de automobile s-a diminuat cu peste 25 la sută. E o problemă şi pentru veniturile bugetului, dar o problemă e şi nivelul taxelor care sunt foarte mari. La unele categorii de maşini sunt stabilite taxe prohibitive. Referitor la mașinile cu 180 de zile. Dacă doreşti să conduci un automobil trebuie să îndeplineşti nişte criterii. Maşina trebuie să fie asigurată, să aibă revizia tehnică şi trebui să fie achitat impozitul pentru drumuri şi celelalte impozite. Orice maşină străină ce intră în ţară obligatoriu trebuie să aibă Cartea Verde, trebuie să plătească vinieta, organele de poliţie trebuie să urmărească că fiecare participant la circulaţie a plătit vinieta şi trebuie să fie revizia tehnică care corespunde paşaportului. Dacă cineva crede că la noi va veni un flux de maşini şi vor circula fără aceste trei elemente principiale, înseamnă că noi ca stat suntem slabi şi nu putem controla cine circulă pe drumurile noastre.

Dacă vrem să devenim europeni trebuie să vedem cum este în UE. Dacă un cetăţean de-al nostru cu maşina sa personală s-a dus în Elveţia şi a cumpărat o rovinietă care îi permite circulaţia pentru un an de zile plătind, apropo, de trei ori mai ieftin decât în Republica Moldova. Iar noi, ca moldoveni, îi permitem unui elveţian circulaţia nu mai mult de 180 de zile, atunci cum vrem să devenim o ţară civilizată. Noi trebuie să ne disciplinăm în primul rând pe noi şi să nu insistăm pe careva pierderi. Înţeleg că asta se face mai mult din nişte aşteptări că vor fi maşini care vor circula ilegal în ţară. Aşteptările trebuie de limitat. Să vedem cum funcţionează organele de stat care sunt obligate să nu permită acest lucru.”

Europa Liberă: Campania electorală îngheaţă relaţia dintre RM şi organismele financiare internaţionale?

Anatol Arapu: „În nici un caz nu îngheaţă. Relaţiile noastre sunt destul de constructive şi avansează. Proiectele cu Banca Mondială, cu BEI, cu BERD, cu donatorii sunt în derulare. Se pregătesc, se semnează, sunt zeci de misiuni de experţi care vin.”

Europa Liberă: Dar cu FMI?

Anatol Arapu: „Cu FMI Moldova nu are un program formalizat. Însă neavând acest program formalizat Moldova execută nişte înţelegeri neformale referitor la politica macroeconomică şi bugetar fiscală. Întocmai executăm recomandările FMI, pentru că nu este în beneficiul lor, ci – al Moldovei.”

Europa Liberă: Ce recomandări?

Anatol Arapu: „Referitor la controlul deficitului, la finanţarea cu resurse reale a deficitului bugetar, la controlul asupra cheltuielilor, asupra inflaţiei, cursului ş.a. înainte de a le întreprinde ne întâlnim cu misiunile FMI. Nu e uşor să negociezi. Aşteptăm următoarea misiune FMI la sfârşitul lunii septembrie. Vom discuta despre proiectul bugetului şi politici pe care le pregăteşte statul pentru anul viitor.”

Europa Liberă: Leul se întăreşte artificial?

Anatol Arapu: „Leul se întăreşte aşa cum dictează piaţa. Din cauza că nu există motive ca în Moldova să existe o depreciere a monedei mai mult a fost efectul psihologic care s-a petrecut din cauza deprecierii din Federaţia Rusă, Ucraina. Avem blocaje de export, dar ele nu sunt dramatice pentru economia Republicii Moldova. BNM are suficiente rezerve pentru a asigura stabilitatea monedei naţionale şi controlul inflaţiei.”

Europa Liberă: Să vorbim acum despre rectificările la bugetul de stat. Aleşii poporului au pus într-un fel guvernul în faţa unei situaţii extreme: executivul şi-a asumat răspunderea pentru câteva proiecte de legi pe care Parlamentul nu a reuşit să le voteze, premierul şi preşedintele parlamentului au spus că majoritatea au fost blocate în comisia economie, pe listă au fost şi iniţiative care vizează transparenţa sectorului financiar-bancar, dar şi rectificările la bugetul de stat în urma majorărilor de pensii şi salarii. L-am auzit pe premierul Iurie Leancă în cadrul şedinţei de guvern care spunea că lumea aşteaptă aceste majorări de salrii…

Anatol Arapu: „Da, într-adevăr, guvernul, după ce a apreciat resursele reale de finanţare a acestor majorări, a modificat legea bugetului şi a propus-o parlamentului. În conjunctura politică care s-a format în acel moment în Parlament, pentru a nu mai risca cu termenii de votare şi implementare a acestor legi care erau absolut necesare pentru majorarea salariilor şi plăţilor sociale la pensionari, asta a fost o cale corectă. Pentru că exista consens, dar pe lângă aceste elemente, în buget ca întotdeauna mai sunt şi alte elemente…”

Europa Liberă: Interese?

Anatol Arapu: „ Şi interese. Interesele sunt însă tot în folosul oamenilor, dar ele au şi o coloratură politică în unele cazuri. Aşa că e cred că a fost o decizie corectă.”

Europa Liberă: Când operaţi majorările de pensii şi salarii?

Anatol Arapu: „Ele deja sunt.”

Europa Liberă: Dar nu sunt în buzunarul oamenilor ?

Anatol Arapu: „Ele vor fi plătite din data care este prevăzută în lege.”

Europa Liberă: Deci, în luna septembrie?

Anatol Arapu: „Sigur.”

Europa Liberă: Şi pe luna august inclusiv?

Anatol Arapu: „Majorarea salariilor la învăţători, dacă nu greşesc, e de la 1 septembrie. Dar acum noi suntem gata să plătim prima anuală profesorilor. Banii sunt disponibili, a rămas doar să fie pregătite actele necesare de către autorităţile corespunzătoare, pentru a prezenta documentele către plată”

Europa Liberă: Anatol Arapu, în calitate de Ministru al Finanţelor, poate spune cu mâna pe inimă că există transparenţă în sectorul financiar-bancar?

Anatol Arapu: „Transparenţa este un criteriu foarte subiectiv. Şi relativ. Pentru că transparenţa poate să existe atunci când la noi funcţionează aceleaşi reguli ca la Bursa din Londra sau din New York. Pentru că cine este cotat la aceste burse, mai transparent ca ei nu există ca companie. Asta este realitatea. Dar şi acolo se schimbă proprietarii peste noapte şi nu există moment fix. Lista acţionarilor se stabileşte la data la care o stabileşte adunarea generală a acţionarilor de exemplu. Şi aşa trebuie să fie şi la noi.

Eu sunt încrezut că legile care au fost votate în Parlament ne permit astăzi să stabilim registrele de înregistrare a acţionarilor sub monitorizarea organelor de stat,. A Băncii Naţionale şi a Ministerului Justiţiei, care vor asigura în totalitatea protejarea intereselor proprietarilor de acţiuni, atât la bănci, cât şi la întreprinderi. Implementarea legilor aferente sistemului bancar în primul rând nu au fost legate de nişte exemple bune care s-au petrecut în republica Moldova. ”

Europa Liberă: Tocmai vroiam să vă întreb: acum Moldova este ferită de atacuri de tip raideri asupra sistemului financiar-bancar?

Anatol Arapu: „Legile care au fost votate şi mecanismele care se implementează la moment vor permite să se evite în viitor genul acesta de fraude. În primul rând aceasta este în interesul băncilor şi a acţionarilor. Mai există o problemă despre care se vorbeşte în societate, că anumite grupuri de bănci, de instituţii financiare, sunt controlate de un număr limitat de funcţionari, care tot devine o problemă. ”

Europa Liberă: Cel mai frecvent se spune că domnul Platon ar putea să vegheze cu ochiul lui mai multe bănci. E adevărat?

Anatol Arapu: „Eu nu pot afirma asta, pentru că nu cunosc registrul acţionarilor. Nu pot face afirmaţii de acest gen, dar eu pot să spun un lucru: concentrarea economică în conformitate cu legea concurenţei trebuie să fie monitorizată şi reglementată de stat. Pentru că noi vorbim de sectoare întregi ale economiei, nu doar în domeniul bancar, ci multe altele. Concentrarea economică înseamnă lipsa de concurenţă. Lipsa de concurenţă înseamnă monopolist şi majorare de preţ. Atâta timp cât la noi acest proces nu va fi foarte bine şi dur reglementat de stat, de către organele corespunzătoare, în primul rând Consiliul Concurenţei, atâta timp vom avea o piaţă mai scumpă decât cele din jur. Ceea ce nu este corect. Nu poate o ţară care este una din cele mai sărace din Europa, după PIB-ul pe cap de locuitor, să aibă cele mai mari preţuri la tot ce se vinde pe piaţă, inclusiv preţurile serviciilor bancare.”

XS
SM
MD
LG