Linkuri accesibilitate

Despre invitaţii şi agenda festivalului, de vorbă cu unul din organizatorii evenimentului Ştefan Avram.

În acest sfârşit de săptămână, pe 16 şi 17 august, Complexul cultural „Vatra”, ce se găseşte la o distanţă de 30 de km de oraşul Chişinău, va găzdui desfăşurarea în premieră a Festivalului Etno-Balcanic. Pe scena festivalului sunt aşteptaţi interpreți şi trupe de muzică din România, Ucraina, Serbia şi Republica Moldova. Organizatorii anunţă că spaţiul complexului va deveni unul rustic, cu elemente tradiţionale, iar vizitatorii vor putea urmări spectacole şi expoziţii tipice culturii etno-balcanice. Despre această ofertă culturală precum şi impactul aşteptat de organizatori, Tamara Grejdeanu a discutat cu unul dintre ei, Ştefan Avram.

Ştefan Avram: „Spaţiul Republicii Moldova ca şi spaţiu al Europei de Est, într-o oarecare măsură tot face parte din spaţiul balcanic. Vrem să încercăm ca prin intermediul culturii să arătăm oamenilor că putem să facem altceva, care să fie şi distractiv, dar şi cultural în acelaşi timp. Ne referim la tot ce înseamnă cultura balcanică, ne referim la partea alimentară, ne referim la partea artistică, ne referim la partea distractivă, chiar şi acele jocuri. Pe lângă partea artistică la festival vom avea şi un muzeu. Oamenii care vor veni la festival vor avea posibilitate să vadă un muzeu balcanic în tot sensul cuvântului, un muzeu care va avea peste o mie de elemente muzicale, inclusiv balcanice.”

Europa Liberă: În program se anunţă spectacole, expoziţii de obiecte de artizanat, de costume populare, gastronomie tradiţională. Există şi o componentă de interacţiune cu publicul?

Ştefan Avram: „Da, vom avea peste 70 de meşteri populari care vor participa la acest festival, fiecare având un element al său. Foarte mulţi dintre ei vor face şi vânzare de produse autentice, meşteşugărit naţional, dar mulţi vor fi antrenaţi în activităţi ce ţin de partea de distracţie, de exemplu desenatul pe faţă sau olărit. Nu prea cred că sunt foarte mulţi în ziua de astăzi care ştiu cum se face o oală sau care au avut ocazia să facă o oală cu un meşter popular autentic, care practic se ocupă cu acest domeniu de peste 60 de ani. De asemenea vom avea şi reprezentanţi ai minorităţilor etnice din Republica Moldova, fiecare venind cu un program care va caracteriza fiecare etnie din Republice Moldova. Generaţia, tinerii de astăzi, nu am avut ocazia să vedem tot ce poate oferi cultura noastră. Republica Moldova este o ţară mică ca şi suprafaţă, dar foarte bogată dacă vorbim de cultură.”

Europa Liberă: Intenţionaţi să popularizaţi elemente naţionale, este încă o nişă neexplorată în Republica Moldova?

Ştefan Avram: „Din păcate încă nu prea putem să spunem că cultura şi această nişă culturală este la nivelul la care ar trebui să fie. Moldova are o ramură culturală foarte bogată, dar care trebuie exploatată, diversificată şi prezentată publicului nostru local, dar şi celui internaţional, ceea ce din păcate nu se face pe cât ar trebui.”

Europa Liberă: De exemplu, organizatorii acestui festival, ce lucruri noi au descoperit, sau ce vor să scoată nou în evidenţă?

Ştefan Avram: „Organizatorii acestui festival sunt practic o echipă de tineri care au avut ocazia să călătorească şi peste hotare, o mare parte au trăit chiar acolo. Noi toţi am văzut fiecare ţară europeană, dar şi de pe alte continente cum îşi promovează propria cultură şi propriile obiceiuri. Văzând ceilalţi cum fac, am decis să încercăm să facem măcar puţinul pe care îl putem, pentru propria noastră ţară.”

Europa Liberă: Este al doilea festival pe care îl organizează Vatra, asemenea evenimente sunt în măsură să stimuleze interesul turistic pentru Moldova?

Ştefan Avram: „Da, noi suntem mai mult decât convinşi că asemenea evenimente vor stimula şi ele deja stimulează interesul internaţional pentru ţărişoara noastră. De exemplu la festivalul trecut, Festivalul Medieval, am avut în jur de 300 de persoane care au venit de peste hotare. Cu timpul vrem ca acest număr să-l creştem până la câteva mii de persoane care vor veni în Republica Moldova, în primul rând pentru a degusta produsele noastre locale, aceleaşi vinuri foarte gustoase, dar să vadă şi altă latură a Republicii Moldova, acea latură culturală. Noi singuri am observat acest detaliu, că străinii asta caută în ziua de astăzi. Ei nu mai caută modernism ceva ce pot şi la ei în ţară să facă, ei caută o latură inexistentă în zona lor de provenienţă. Toţi caută ceva diferit. Suntem convinşi că noi putem să oferim acel altceva, iar cu timpul, încet cu încetul să reuşim să aducem un număr foarte mare de turişti în Republica Moldova, care la rândul lor să răspândească imaginea ţării noastre pe plan mondial.”

Europa Liberă: Publicul este invitat la 30 de km de Chişinău, într-o zonă rurală pitorească, este o soluţie împotriva concentrării evenimentelor din capitală sau se doreşte promovarea satului, a potenţialului neexplorat din regiuni?

Ştefan Avram: „Da, se doreşte un pic să mai scoatem omul din oraş, dar se doreşte de asemenea schimbarea gândirii publicului nostru naţional. De exemplu în toate ţările civilizate, tot ce înseamnă festivaluri şi adunări mari de oameni, practic mereu se fac în afara capitalei, în afara aglomeraţiei. De ce, pentru că omul vrea să iasă din această poluare, vrea să iasă un pic la natură, vrea să iasă la iarbă verde, vrea să se relaxeze, dar să te relaxezi în oraş nu ai prea multe posibilităţi. De asemenea considerăm că o distanţă de 30 de km este o distanţă destul de scurtă, luând în calcul că o mare parte a vizitatorilor noştri au maşină, dar mai este şi faptul că noi oricum organizăm şi partea de transport, de la Chişinău până la complex, şi dus şi întors.”

Europa Liberă: Cel puţin în această lună sunt mai multe evenimente cu specific tradiţional, etno, nu există riscul de saturaţie pe acest segment?

Ştefan Avram: „Noi am observat o sete în societatea civilă, o sete de evenimente culturale şi o sete de evenimente în general. Inclusiv noi, organizatorii susţinem orice eveniment care se face în Republica Moldova , nu contează unde, că vorbim de Holercani, că vorbim de Chişinău, Vatra sau Străşeni, noi susţinem toate evenimentele care se fac şi care au măcar un pic de tangenţă culturală, pentru că oamenii vor să se distreze altfel, oamenii vor să vadă altceva. Îi susţinem pe toţi care la fel ca noi fac ceva pentru a arăta Moldova dintr-o altă perspectivă.”

Europa Liberă: Vă mai întreb dacă acest festival este detaşat complet de realităţile pe plan social-economic, de exemplu în aceste zile sunt mai multe campanii de promovare a fructelor moldoveneşti?

Ştefan Avram: „O bună parte din partenerii noştri sunt producători de fructe şi legume. Din acest considerent noi am vorbit cu aceşti producători ca ei să vină la festival să-şi promoveze produsul iar noi am prevăzut mici surprize pentru publicul care va veni la Festivalul Etno-Balcanic , pentru a promova fructele şi legume anume pentru acelaşi scop, de a ajuta un pic producătorul autohton.”

XS
SM
MD
LG