Linkuri accesibilitate

Se poate agricultura moldovenească desprinde de piaţa rusească?


La piaţa centrală din Chişinău

La piaţa centrală din Chişinău

Producători agricoli şi economişti despre compensațiile Guvernului

Cât de eficiente sunt măsurile de compensație decise de guvern, cum vor fi finanţate (când pe termen scurt, embargoul rusesc provoacă pierderi întregii economii moldoveneşti) şi mai ales ce efect vor avea pe termen mediu şi lung? Într-un cuvânt, se poate agricultura moldovenească desprinde, de voie, de nevoie, de piaţa rusească? Ce spun reprezentanţi ai fermierilor şi experţii?

Cele două măsuri de susţinere a agricultorilor aprobate de Guvern în mare parte sunt agreate de cei care vor beneficia de ele, întrucât includ şi propunerile lor. Totuşi există şi câteva rezerve spune preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli, Alexandru Slusari.

Deocamdată nu este stabilit şi mecanismul prin care vor fi oferite compensaţiile promise de guvern. Urmează a fi identificată şi sursa din care va fi acoperita suma necesară pentru acordarea acestui sprijin ce se ridică la circa 150 de milioane de lei.

Cea de-a doua măsură şi anume completările la Codul Fiscal care vor oferi producătorilor agricoli un răgaz pentru executarea obligaţiunilor fiscale urmează a fi adoptată şi de Parlament, dar reprezintă o măsură adiţională şi pe termen scurt sugerează Alexandru Slusari.

Mai mulţi experţi economici tratează cu scepticism eficienţa măsurilor adoptate de Guvern. În opinia economistului Vitalie Rapcea măsurile sunt simpliste şi marcate de graba în care au fost adoptate:

„Subvenţionarea agricultorilor prin aşa numitul mecanism de buffer de câţiva bănuţi la kilogram de recoltă nu mi se pare o măsură foarte inspirată. Şi nici reeşalonarea plăţilor către bugetul de stat în ceea ce priveşte taxele şi impozitele fiscale nu cred că sunt o măsură care vine să ajute prea mult agricultorii. Nu este vorba despre o iertare a acestor contribuţii, ci despre o simplă amânare a plăţii. Cred că măsurile sunt mai mult politice, cu perspectivă de campanie electorală şi mai puţin pragmatice, cu scopul de a ajuta producătorii agricoli să se reorienteze pe alte pieţe.”

În căutarea surselor financiare necesare, Guvernul contează pe ajutorul donatorilor europeni, dar este analizată şi propunerea agricultorilor care optează pentru creditarea Guvernului de la Banca Naţională. Aceasta ar fi o soluţie care ar permite rapid acordarea compensaţiilor pentru producătorii agricoli, însă comportă şi anumite riscuri spune expertul Viorel Gârbu:

„În cazul în care Guvernul se îndatorează la Banca Naţională el nu mai are presiunea care o simte mereu de a colecta taxe şi impozite. Guvernul efectiv are acces la bani ieftini, se poate împrumuta în permanenţă. Iar aşa cum Guvernul se schimbă o dată la patru ani se transmite o povoară fiscală, disciplina fiscală nu se respectă, nu se încasează impozite, iar cheltuielile se aprobă cu foarte mare uşurinţă. Ceea ce poate provoca o hiperinflaţie.”

O măsura anunţată ieri de Guvern şi de Banca Naţională prin care fermierilor li s-a promis că băncile ar fi disponibile să le restructureze sau chiar reeşaloneze creditele, dar şi să mai scadă presiunea dobânzilor, este privită cu mai mult scepticism atât de fermieri, cât şi de experţi. În primul rând, pentru că Banca naţională nu poate impune băncile comerciale sa accepte concesiile, respectiv fermierii vor depinde de bunăvoinţa băncilor. În al doilea rând, această măsură nu e de natură să scadă riscul falimentului unor producători agricoli spune expertul Viorel Gârbu:

„Nu este evitată situaţia falimentării, întrucât nu contează restituii sau nu creditul cu întârziere de câteva luni trebuie oricum să faci rost de mijloace financiare. Întrebarea principală la care trebuie să răspundă acum guvernul este cum să ajute fermierii să-şi vândă marfa la un preţ mai mare. Or aici soluţii nu sunt chiar atât de multe. Ideea cu iarmaroacele e foarte interesantă, dar ştim că capacitatea de cumpărare în Moldova este destul de redusă şi acest lucru nu va ajuta foarte mult. Guvernul ar putea creşte consumul în instituţiile bugetare, bunăoară, dar cunoaştem că Guvernul nu are suficiente mijloace financiare.”

Fermierii insistă că măsura cea mai eficientă pentru a diminua efectele embargoului ar fi declararea de către Camera de Comerţ a stării de forţă majoră. Acest lucru le-ar permite fermierilor să amâne pe termen nedeterminat achitarea datoriile la bănci sau alţi creditori, dar şi achitarea impozitelor în bugetul de stat, fără a fi penalizaţi pentru întârziere. În opinia experţilor, aceasta este o soluţie însă foarte riscantă, întrucât favorizează producătorii agricoli, în detrimentul instituţiilor financiare, ceea ce ar putea crea o stare de şoc pe piaţa financiar-bancară a ţării.

Expertul Vitalie Rapcea consideră că Guvernul ar trebui să se orienteze pe măsuri nu imediate, ci pe termen mediu şi lung şi ar trebui să ţintească creşterea competitivităţii fermierilor moldoveni pe piaţa europeană şi mai puţin diminuarea efectelor embargoului. Expertul notează că atenuarea embargoului costă mult prea mult, iar statul nu este capabil să absoarbă întregul impact al interdicţiilor impuse de Rusia.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG