Linkuri accesibilitate

„Ne construim o țară sau îi lăsăm pe alții?” (22)

Ziarul Adevărul grupează cele mai recente declarații pe tema unirii cu Moldova ale celor care și-au anunțat candidatura pentru cursa prezidențială din noiembrie. Titlul indică și nota dominantă: prudența. Social-democratul Victor Ponta e de acord „să se facă, dar nu cu forţa” (l-am citat). Nu e destul să vrea liderii români, spune premierul, ci trebuie să existe susținere în Republica Moldova. Or, după datele pe care le deține Victor Ponta,, doar 20% dintre moldoveni susțin unirea, în timp ce printre români procentul este de 80%. Klaus Iohannis, candidatul Alianței Creștin-Liberale, formată din liberali și democrat-liberali, e laconic: „Sper să fim peste puţin timp în UE, împreună”. Reprezentantul Partidului Mișcarea Populară, Cristian Diaconescu, se arată mult mai dornic să preia ștafeta de la Traian Băsescu pe acest proiect, dar, după cum remarcă jurnaliștii de la Adevărul, nu dă și un orizont de timp în care să fie realizat. Monica Macovei, care a acordat și ieri presei un interviu pe această temă, crede că momentul a fost ratat în 1991 de Ion Iliescu. Acesta i-a răspuns deja într-o scrisoare deschisă, unde susține că, la vremea respectivă, nu erau nicidecum întrunite condițiile, în special cele du susținere a ideii din partea basarabenilor. Adevărul adaugă opinia fostului președinte al Moldovei, Mircea Snegur, care susține în linii mari același lucru.

Declarații mai ample ale lui Cristian Diaconescu pe tema unirii sunt preluate de Hotnews de la Mediafax. Candidatul PMP le-a făcut la Izvoru-Mureșului, la lucrările unei școli de vară organizată exact pe acest subiect. Dincolo de promisiunea că ar ridica orice limită de 5000 pentru bursele de studii acordate tinerilor basarabeni, Diaconescu a mai afirmat și că ”Republica Moldova este ameninţată de Rusia” şi a sosit momentul ca România să demonstreze că ”îi poate apăra pe românii de peste Prut”.

Hotnews publică un intevriu cu ambasadorul Ucrainei la București, Teofil Bauer. Acesta pledează pentru un nou sistem de securitate regională, de la Marea Baltică la Marea Neagră. România ar avea de îndeplinit o funcție-cheie având amplasat pe teritoriul său scutul american antirachetă. Diplomatul ucrainean se referă și la convoiul umanitar rusesc care dorește să intre în Ucraina. De acord, spune Bauer, Ucraina nu refuză ajutor umanitar de la nicio țară, dar înțelege să-l distribuie prin puncte convenite dinainte și prin intermediul unor organizații independente, cum este Crucea Roșie. Acestui convoi i s-a indicat un punct de intrare pe teritoriul ucrainean care nu se află în zona de conflict. Altminteri, nu ar fi atât nevoie de ajutor umanitar pentru civilii din zona de conflict separatist, ci ca separatiștii să nu mai primească ajutor militar, a declarat pentru Hotnews reprezentantul diplomatic al Kievului la București.

Într-un articol publicat pe pagina electronică a revistei 22, Laura Ștefan discută atitudinea actuală, dar mai ales viitoare, a românilor față de lupta anticorupție. Pentru că, în opinia sa, este o luptă. Etapa Dan Voiculescu a fost câștigată cu greu de o mână de magistrați curajoși, care au înfruntat nu numai toate tertipurile posibile ale avocaților lui Voiculescu, ci și neîncrederea aproape generală. Laura Ștefan le dă numele, începând cu Daniel Morar, fostul procuror șef anticorupție. Pe viitor, după ce va fi trecut emoția legată de încarcerarea patronului de la televiziunile Antena, va trebui răspuns la următoarea întrebare: „Ne pasă su­ficient de anticorupție? Înțelegem că asta-i și lupta noastră, nu doar a pro­curorilor și judecătorilor corecți din sistem? Ne construim o țară ca afară, bazată pe muncă, cinste și speranță, sau îi lăsăm pe alții să clădească o Românie gri?” (am citat-o pe Laura Ștefan).

XS
SM
MD
LG