„Rusia ar putea folosi pretextul unei intervenții umanitare in Ucraina pentru a trimite arme si sprijin militar separatiștilor.” Avertismentul a fost formulat in mod repetat de către înalți funcționari ai Alianței in ultimele zile, inclusiv de către secretarul general Anders Fogh Rasmussen.
NATO a anunțat, de asemenea, in repetate rânduri, că va sprijini logistic Ucraina, chiar dacă rămâne absolut de neimaginat o intervenție directă a Alianței.
Kievul va fi ajutat să-și consolideze și modernizeze forțele armate. Afară de logistică și ajutor tehnic, accentul se va mai pune și pe pregătirea in domeniul informaticii și al ciberapărării. Nu se pune însă, încă o dată, problema livrării de armament către Ucraina.
La fel, nu sunt semne că s-ar reuni deocamdată condițiile pentru a stabili un fond comun pentru Ucraina din partea țărilor Alianței, și nici la cât s-ar ridica un asemenea fond.
NATO se află în realitate într-o situație de dublă constrângere vizavi de Ucraina, așa cum se află și vizavi de Georgia. Cele două țări nu sunt tratate la fel, întrucât Georgia este un membru potențial al Alianței, în vreme ce Ucraina beneficiază teoretic de un statut similar cu cel al Rusiei.
Atât Ucraina, cât și Rusia, participă în mod regulat la câte o reuniune separată cu membrii Alianței în cadrul unui Consiliu cu statut unic: Consiliul NATO-Rusia și Consiliul NATO-Ucraina.
Deocamdată, însă, Consiliul NATO-Rusia a fost suspendat pe termen nedefinit, în vreme ce cel cu Ucraina bate pasul pe loc.
NATO nu poate nici măcar asigura securitatea convoaielor umanitare trimise spre Ucraina, ceea ce duce la situații cum este cea actuală, în care Rusia a trimis un convoi uriaș, de 300 de camioane, care se îndreaptă spre granița cu Ucraina, transportând 2000 de tone de ajutoare, dar purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene a declarat că impozanta coloană de camioane ruseşti trimisă spre teritoriile controlate de separatiști nu va fi lăsată să intre in Ucraina pana nu este verificată pentru a se vedea dacă nu cumva conține material militar.
NATO nu poate însă face acest lucru, din considerente de drept internațional.
În sfârșit, NATO se mai află într-un soi de dublă constrângere și vizavi de Georgia. NATO i-a promis Georgiei în 2008 că va fi primită ca membru plin în Alianță, ca după aceea, în scurtul război ruso-georgian din vara aceluiași an, Rusia să își plaseze permanent trupe în regiunea separatistă Osetia de Sud, pe lângă cele pe care le avea deja în cealaltă regiune independentistă: Abhazia.
NATO se află într-o situație de dublă constrângere vizavi de Ucraina, așa cum se află și vizavi de Georgia.
