Linkuri accesibilitate

Numai 50 la sută dintre germani cunosc data ridicării zidului de la Berlin: 13 august 1961.

Astăzi se împlinesc 53 de ani de la ridicarea Zidului de la Berlin. Cu acest prilej Fundaţia federală pentru reconsiderarea critică a comunismului (Bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-Diktatur) a dat publicităţii rezultatele unui sondaj, pentru a testa în ce măsură evenimentele de atunci s-au păstrat în memoria colectivă a locuitorilor Germaniei. Sondajul realizat de către Infratest/Dimap confirmă ceea ce s-a desprins şi din sondaje similare, efectuate în ultimii ani, şi anume o ignoranţă istorică îngrijorătoare.

În 2008, istorici ai Universităţii libere din Berlin (FU) au constatat că dintre tinerii, între 16 şi 17 ani, 42% nu ştiau că Zidul Berlinului a fost ridicat în anul 1961. (Vezi: „Lustraţie de catifea. Reconsiderarea critică a trecutului comunist din Germania (I)”, RFE, 2.10.2013.) Cifrele ultimului sondaj demonstrează că gradul de ignoranţă istorică este un fenomen care a crescut şi care priveşte toate segmentele sociale ale populaţiei. Numai 50% dintre germani ştiu ce s-a întîmplat în ziua de 13 august 1961. 31% dintre cei chestionaţi atribuie datei ridicării Zidului o altă semnificaţie (criza cubaneză, primul om în cosmos, retragerea lui Adenauer din funcţia de cancelar). Fiecare al 5-lea chestionat (adică 19%) nu leagă nici un eveniment de ziua cînd oraşul Berlin fusese divizat, iar Zidul devenise simbolul vizibil al războiului rece.

Data este mai prezentă în memoria persoanelor trecute de 60 de ani, pe cînd dintre tinerii, între 14 şi 29 de ani, doar 32% ştiu ce s-a-ntîmplat pe 13 august 1961.

Pe de altă parte, sondajul arată că în partea răsăriteană numărul celor care cunosc evenimentele de atunci este mai ridicat (69 %) decît în partea occidentală (45 %).

O hartă a Berlinului divizat

O hartă a Berlinului divizat

Semnificative sunt şi interpretările legate de justificarea ridicării zidului. 75% dintre cei chestionaţi susţin că prin ridicarea Zidului, regimul răsăritean a încercat să oprească fluxul fugarilor spre vest (ceea ce este corect). 22% cred că liderii estici au încercat prin construirea Zidului să stopeze amestecul Occidentului în RDG şi, ca atare, a contribuit la dezamorsarea tensiunilor est-vest. Acest răspuns reflectă, de fapt, schema interpretativă a regimului din RDG care în limbajul propagandei de partid califica Zidul drept un „bastion al păcii”. Erich Honecker, ultimul lider est-german, susţinea la cîteva luni înaintea prăbuşirii regimului, în ianuarie 1989, că Zidul va mai exista şi peste 100 de ani.

Honecker n-a avut dreptate. În 1989 însă, probabil, nimeni nu s-a gîndit că evenimentele istorice legate de trecutul recent vor dispărea atît de repede din memoria colectivă într-o proporţie atît de mare.

XS
SM
MD
LG