Linkuri accesibilitate

Alexei Buzu: „întrucât e vorba de utilizarea banului public noi credem că trebuie să existe anumite protecţii”


O discuție despre „Legea 2%”, aprobarea ei de către Parlament, și finanțarea publică a ONG-urilor.

O lege vizând societatea civilă a fost adoptată, deja a doua oară consecutiv, fără ştirea societăţii civile. Vorbim despre aşa-zisa „lege 2%” care ar pune începuturile finanţării publice a ONG-urilor. O dată, legea, deja adoptată într-o variantă nemulţumitoare pentru cei pe care ar trebui să-i fericească, a fost invalidată de Curtea Constituţională pe motive tehnice. Acum, organizaţiile societăţii civile au avut nevoie de câteva săptămâni ca să afle cel puţin că legea a trecut din nou de votul Parlamentului. Ce ascunde de fapt discreţia Parlamentului în privinţa acestei legi? O grabă firească de la final de sesiune parlamentară? Sau interesul clasei politice ca legea să răspundă mai degrabă intereselor sale decât a societăţii? O analiză post-factum a documentului într-un dialog cu Alexei Buzu de la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, organizaţie membră a Consiliului ONG-urilor care a promovat vreme îndelungată - ani în şir – reglementarea.

Europa Liberă: Înainte de a pleca în vacanţă, Parlamentul a adoptat în grabă şi pe alocuri pe neobservate zeci de legi, inclusiv una care ar permite cetăţeanului să verse 2% din impozitul său pe venit nu în vistieria statului, ci a unor ONG-uri în care are încredere. Legea care permite pentru prima dată finanţarea publică a ONG-urilor şi este considerată de importanţă vitală pentru o societate civilă funcţională a urmat o cale extrem de anevoioasă până aici. Cu atât mai surprinzătoare este discreţia cu care a fost adoptată. Noi, cu Dvs., bunăoară, am obţinut confirmarea adoptării abia acum, la distanţă de aproape o lună de la adoptare. Nimeni dintre deputaţii pe care i-am întrebat de existenţa legii în lista celor votate la sfârşit de sesiune parlamentare, într-un fel la închiderea cortinei, nu ştia că ea de fapt a trecut prin Parlament. Dvs. ce explicaţii aţi avea pentru această situaţie cel puţin ciudată?

Alexei Buzu

Alexei Buzu

Alexei Buzu: „Într-adevăr parcursul adoptării acestei legi a fost destul de anevoios. Această lege urma să fie adoptată încă în anul 2012 conform Strategiei de dezvoltare a societăţii civile. Ultima perioadă a sesiunii parlamentare a fost destul de dificilă şi foarte complicată în a vedea care proiecte totuşi vor fi adoptate fie în prima lectură, fie în a doua. Am fost surprinşi, de fapt, că această lege a trecut. Într-un final, am fost surprinşi plăcut chiar dacă noi nu am putut să vedem pe ordinea de zi cu a apărut această lege. Ea a fost inclusă ca un amendament la un pachet de modificare a legislaţiei, doar astfel am putut să vedem … ”

Europa Liberă: Trebuie să precizăm că vorbim astăzi despre aceasta pentru că abia zilele acestea am obţinut împreună cu Dvs. confirmarea că a trecut această lege.

Alexei Buzu: „Exact. În Monitorul Oficial, din câte am înţeles, nu a fost publicată. Comisia de profil şi funcţionarii din cadrul Parlamentului urmează să redacteze textul final al legii. Textul proiectului de lege a apărut încă în aprilie votat în prima lectură. Cu mare atenţie am urmărit conferinţele de presă ale liderilor politici de totalizare a sesiunii parlamentare. Dacă nu greşesc niciunul dintre ei, inclusiv şi spicherul Parlamentului, nu a menţionat adoptarea acestei legi ca una dintre rezultate.”

Europa Liberă: Ce ascunde de fapt discreţia Parlamentului în privinţa acestei legi? Aţi văzut documentul, e adevărat, post factum. La ce concluzie aţi ajuns? E un fel de grabă firească de la final de sesiune parlamentară sau există lucruri în lege care ar fi explicat oarecum această discreţie.

Alexei Buzu: „Reprezentanţii Consiliului ONG şi mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile au fost implicaţi în consultarea proiectului chiar în ultimele săptămâni din sesiunea parlamentară. Noi am participat la şedinţele comisiei economie, buget şi finanţe. Nu aveam înţelegerea că aceste amendamente vor trece totuşi în această sesiune. Ne-am uitat peste textul legii. Practic toate propunerile noastre au fost incluse cu o singură excepţie. Legea totuşi face diferenţiere între organizaţiile de drept necomercial, adică ONG şi cultele religioase. În rest, am observat că aproape toate propunerile noastre au fost incorporate în lege.”

Europa Liberă: În definitiv ONG-urilor vor putea beneficia de finanţare publică. Formula este în felul următor: 2% din impozitul său pe venit cetăţeanul îl poate direcţiona în visteria unui ONG în care are încredere.

Alexei Buzu: „Conform acestui proiect, o pot face nu doar cetăţenii, dar şi persoanele juridice.”

Europa Liberă: Ziceaţi că există un tratament diferit faţă de organizaţiile obşteşti şi culte în această lege. Despre ce este vorba?

Alexei Buzu: „Legea spune că beneficiarii acestei desemnări procentuale ONG-urile care deţin certificatul de utilitate publică şi cultele religioase. În propunerile noastre noi am menţionat că nu avem nimic împotrivă pentru că, în instanţă finală, cetăţeanul decide cine să beneficieze de acele 2%. Însă, întrucât e vorba de utilizarea banului public noi credem că trebuie să existe anumite protecţii. În cazul ONG-urilor această protecţie este certificatul de utilitate publică, care este atribuit unei organizaţii după ce sunt verificate activitatea, rapoartele financiare ş.a.m.d. Iar în cazul cultelor religioase acest lucru nu este realizat. Aceasta este într-un fel distincţia sau tratarea diferenţiată în această lege. În rest, pedepsele, modalitatea de utilizare practic sunt aceleaşi.”

Europa Liberă: Se poate face ceva ca să nu existe, aşa cum sugeraţi, tratament discriminatoriu faţă de ONG-uri în raport cu cultele religioase?

Alexei Buzu: „Urmează să vedem modul în care va fi implementat acest mecanism. Conform legii, Guvernul urmează timp de trei luni de zile să ajusteze cadrul legislativ dacă va fi necesar şi să elaboreze un mecanism foarte clar prin care va avea loc această desemnare. Ne bazăm foarte mult pe faptul că Ministerul Justiţiei va publica datele într-un mod mult mai operativ, Inspectoratul Fiscal va fi mult mai deschis şi va informa contribuabilii despre această posibilitate. Cred că urmează să vedem pe o perioadă scurtă modul în care va fi implementat mecanismul.

Sunt exemple şi experienţe din alte ţări care arată că, de obicei, din aceste 2% câştigă organizaţiile care prestează servicii, inclusiv cultele religioase care prestează servicii de utilitate publică. În alte cazuri beneficiază cultele religioase, dar nu este clar modul de utilizare. În cazul dat, cred că o să avem instrumente necesare pentru a vedea totuşi unde sunt desemnaţi banii, cum sunt utilizaţi. În dependenţă de ce vom constata vom sugera amendamente.”

Europa Liberă: Domnule Buzu, totuşi a existat o discuţie foarte lungă dacă trebuie cultele să fie beneficiare ale acestei legi. Se pare că în UE, în lume nu se pun la grămadă cultele şi ONG-urile, chiar dacă e vorba despre servicii sociale prestate populaţiei. Să înţelegem că până la urmă organizaţiile societăţii civile s-au împăcat cu gândul că în rândul beneficiarilor au fost plasate şi cultele se pare că într-o formulă aşa mai inedită faţă de alte ţări?

Alexei Buzu: „Nu ştiu dacă pot să exprim viziunea unitară a societăţii civile. Au fost mai multe opţiuni. Una din propunerile noastre a fost ca în lege să fie scris expres – cultelor religioase pentru activităţile de utilitate publică. Ele ar trebui să fie foarte clar definite fie în legea cultelor, fie în statutele lor. O altă opinie era că probabil acest mecanism va fi unul de transparentizare a activităţii, inclusiv financiare, a cultelor. Ele vor deveni mai transparente şi asta va fi un lucru pozitiv. Au fost şi colegi de-ai noştri care au fost destul de vehemenţi faţă de aceste prevederi.

Personal cred că per ansamblu legea este relativ ok, corespunde în mare parte cu viziunea societăţii civile. Cred că în ultimă instanţă contribuabilul [decide] cui să-i facă această donare procentuală, fie ONG-urilor, fie cultelor religioase. În lege este specificat că un plafon de 5% din aceste resurse pot fi utilizate pentru cheltuieli administrative, de întreţinere. Legea expres spune că aceşti bani trebuie să fie utilizaţi pentru activităţi şi rezultate cu caracter de utilitate publică.”

Europa Liberă: Ce perspective deschide acest act normativ pentru viitorul societăţii civile?

Alexei Buzu: „Cred că acum 2-3 luni am avut o discuţie la Dvs. în care am vorbit despre starea financiară precară a societăţii civile din Republica Moldova, care este în mare parte finanţată de către guverne şi actori din afara ţării. Acesta nu este un lucru firesc. Această lege este un prim pas prin care cetăţenii ar putea să susţină activitatea ONG-urilor. Ştim din experienţa altor ţări că atunci când cineva susţine financiar deja devine mai interesat. În multe exemple această desemnare procentuală a fost primul pas prin care alţi cetăţeni au început să doneze suplimentar pentru că au văzut că activitatea ONG-ului este foarte utilă, foarte relevantă. Sperăm şi o să depunem maxim efort să informăm cetăţenii, să ne asigurăm că instituţiile statului implementează acest mecanism foarte uşor. Sperăm că an de an sumele care vor veni pentru societatea civilă vor creşte.”

XS
SM
MD
LG