Linkuri accesibilitate

Specialiștii Rosselhoznadzor invitați în Găgăuzia (Unimedia.md).

O ştire de pe Agora.md anunţă intrarea în vigoare, prin publicarea în Monitorul Oficial, a legii ce prevede eliminarea termenului limită de 180 de zile într-un an în care mașinile înmatriculate în alte state pot să se afle pe teritoriul Republicii Moldova. Este de fapt o măsură care dă peste cap o controversată restricţie ce urma să-i determine să-şi înregistreze oficial autoturismele pe posesorii celor înregistrate peste hotare. Singura obligație pentru ei este acum să plătească vinieta, preţul căreia ajunge la 100 de euro pentru un an, și să dețină Cartea Verde. Juristul Serviciului Vamal, Vlad Cebanovschi, crede că, de fapt, legea nu spune altceva decât că mașinile înmatriculate în alte țări se pot afla pe teritoriul Republicii Moldova pe un termen nelimitat. În timp ce actualul ministru al finanțelor Anatol Arapu laudă măsura pentru că, aşa cum spune, va genera mai mulți bani la bugetul de stat, predecesorul său, Veaceslav Negruţă, o critica aspru într-o postare mai veche pe blogul său ca fiind incoerentă şi „croită” ca să promoveze interesele companiilor de asigurare emitente a asigurărilor de tip Carta verde.

Unimedia.md anunţă printr-o ştire difuzată şi de alte surse media că Mihai Formuzal, başcanul găgăuz, a invitat specialiștii Rosselhoznadzor să se convingă de calitatea fructelor și legumelor din Găgăuzia. În timp ce produsele agricole moldoveneşti se află sub embargoul rusesc, Formuzal i-ar fi trimis o scrisoare șefului Rosselhoznadzor, Serghei Dankvert, în care i-a comunicat despre finalizarea auditului terenurilor agricole din regiune şi că a examinat, împreună cu fermierii locali, producția din acest an dacă corespunde normelor și standardelor fitosanitare. „Conducerea Găgăuziei garantează o calitate înaltă și respectarea tuturor normelor fitosanitare necesare exportului. De asemenea, excludem orice posibilitate de reexport”, se menționează în scrisoarea semnată de Formuzal.

Ziarul Naţional publică un articol ce sintetizează afirmaţiile preşedintelui Comitetului Economiştilor din Ucraina, Andrei Novak, care au fost făcute în cadrul unui duplex radiofonic difuzat la postul public de radio. Potrivit economistului ucrainean, Rusia ar avea un CĂLCÂI al lui Ahile ce îi poate RUINA economia în câteva luni şi anume: statele lumii ar trebui să lucreze împreună pentru a limita consumul de petrol de la „Gazprom”. „Actualmente, toată autoritatea și măreția pe care se ține pe plan economic și politic Federația Rusă este „Gazprom”. În același timp, acesta este cel mai vulnerabil loc. O lovitură exactă și bine pusă la punct asupra acestuia va da jos construcția economică și politică a țării. Dar acest lucru nu ține de cetățeni, ci de conducerea țărilor. Noi putem boicota benzinăriile rusești, dar aceste pierderi sunt incomparabile”, a explicat expertul ucrainean.

Într-un comentariu intitulat „Războiul sancțiunilor”, Victor Ciobanu, se referă la embargoul anunţat de Moscova la producția agricolă pentru țările care au aderat la sancțiunile occidentale contra Rusiei. „Este un răspuns tipic rusesc. Care în mod normal poate conduce doar la majorarea prețurilor, iar diferența va fi achitată de populație”, scrie editorialistul şi continuă: „lansatorul de serviciu de fumigene al Kremlinului, vicepremierul Rogozin, a numit sancțiunile Occidentului drept o împușcătură în picior. Să fie chiar așa? Nu cred. Rusia deja a pierdut mult de pe urma sancțiunilor și încă va mai avea de pierdut. Acestea nu acționează atât de repede ca lansatoarele de rachete, dar au efect sigur.” În continuare, autorul compară algoritmul sancțiunilor actuale aplicate Rusiei cu cel împotriva Iranului de la timpul respectiv. Mai întâi – blocarea activelor și restricții de vize.

Mai apoi - sancțiuni sectoriale, interzicerea vânzărilor de armament și tehnologii militare. Și în sfârșit – blocada completă din partea SUA. „Totuși, cea mai eficientă sancțiune s-a dovedit a fi renunțarea UE la procurarea petrolului iranian”, scrie Ciobanu. În urma acestei sancțiuni în 2012, Iranul a pierdut cca 70 de miliarde de dolari. O cifră asemănătoare a pierderilor a fost și în urma investițiilor ratate. Giganții petrolieri europeni Shell, Total, Eni și Statoil au refuzat să mai facă investiții estimate la 50-60 de miliarde de dolari. Toate acestea au condus la pierderi de cca 20% din PIB și la o majorare galopantă a prețurilor – de la 56% la cereale până la 100% la fructe. „Așa funcționează mecanismul sancțiunilor. Încet, dar sigur.”, conchide Victor Ciobanu în articolul său din Ziarul Naţional.

XS
SM
MD
LG