Linkuri accesibilitate

De ce are nevoie Rusia să impună interdicții la importul de alimente din Occident


Vaci de la o fermă de produse lactate din satul Petrovskoie, regiunea Leningrad, inaugurată în 8 august 2014.

Vaci de la o fermă de produse lactate din satul Petrovskoie, regiunea Leningrad, inaugurată în 8 august 2014.

Liliana Barbăroșie în dialog cu expertul rus Andrei Deviatkov.

Multe publicații occidentale analizează pe larg interdicția importului de alimente din Occident introdusă de Rusia, iar una din concluziile principale este că vor avea de suferit ambele părți, însă impactul va fi mai dureros în Rusia. 40 la sută din necesarul de alimente este acoperit din importuri, cele mai mari din Uniunea Europeană, în timp ce numai 10 la sută din exporturile agroalimentare europene au ca destinație Rusia. De la Chișinău, Liliana Barbăroșie i-a cerut o explicație a deciziei Kremlinului expertului Andrei Deviatkov, lector superior al Universităţii de Stat din Tiumen, specializat pe relația Rusiei cu Uniunea Europeană.

Europa Liberă: De ce are nevoie Vladimir Putin de aceste interdicţii? De ce închide Rusia?

Andrei Deviatkov: „Eu văd doi factori care au determinat Moscova la aceste acţiuni. Primul ar fi sancţiunile occidentale. Putin s-a văzut nevoit să răspundă politic. Pentru că în viziunea conducerii Rusiei, acum se decide viitorul orânduirii mondiale. În Rusia asta se numeşte dreptul la politica suverană rusească. Din acest punct de vedere, dacă Rusia vrea să-şi păstreze imaginea, ea trebuie într-un fel sau altul să răspundă şi să fie, precum deseori se spune în Rusia, asimetrică.

Al doilea factor sunt evoluţiile negative pentru Rusia din Ucraina. Problema e că armata ucraineană intră deja în Doneţk. Borodai a demisionat (Aleksandr Borodai, „premierul” rebelilor din Doneţk). În ciuda relatărilor despre disertări, treceri de militari ucraineni de partea Rusiei situaţia este total nefavorabilă Rusiei. Dacă ea nu va întreprinde nimic ca să oprească asta, va suporta o mare înfrângere politică. De aceea Rusia a impus acest embargo pentru a lovi Occidentul acolo unde l-ar putea durea cel mai tare: în exportul agroalimentar. Putin de fapt încearcă astfel să iasă din ungherul în care a fost înghesuit. El merge pe strategia totul sau nimic. Scopul e să determine UE şi SUA să accepte negocieri în subiectul ucrainean, ridicând conflictul la nivelul unui război economic. Prima etapă a acestui război au fost anunţul despre introducerea taxelor pentru produsele ucrainene şi moldoveneşti, interzicerea produselor poloneze. Acum este a doua etapă - acest embargo pentru majoritatea produselor agroalimentare europene.”

Europa Liberă: Mulţi se întreba dacă Putin nu va merge pe calea unui război militar. Aşteptările acestea la o intervenţie militară în Ucraina cum le apreciaţi?

Andrei Deviatkov: „Autorităţile ruse vorbesc deocamdată exclusiv în categorii politico-economice. Au fost elaborate şi alte pachete de contra-sancţiuni economice: asta e şi limitarea, sau chiar stoparea, tranzitului aviatic, deşi o stopare deplină mi se pare puţin probabilă; şi interzicerea totală a importurilor, pentru că nu toate tipurile au fost interzise. Cât ţine de o intervenţie militară, eu cu greu îmi pot imagina o astfel de decizie acum. Pentru că introducerea trupelor ruse în Ucraina ar însemna practic declanşarea războiului propriu-zis, a unei operaţiuni pentru impunerea păcii precum a fost cea din Georgia. Şi eu cred că la asta s-ar putea ajunge doar dacă Rusia s-ar simţi înghesuită de tot în ungher. Deocamdată ea doar împinge conflictul la nivelul unui război economic. Un conflict militar ar fi un ultim stadiu şi el ar fi posibil doar dacă Rusia chiar nu va avea încotro. E clar că acum se aruncă tot felul de informaţii provocatoare, aceasta se vehiculează în presa, dar eu cred că Rusia gândeşte deocamdată exclusiv în termeni economico-politici. Nu cred într-o intervenţie militară, deşi nici în 2008 nimeni nu-şi imagina că se va întâmpla aşa cum s-a întâmplat în Georgia. Totuşi, acum se merge pe un răspuns politico-economic. Rusia încearcă să impună occidentul să accepte negocieri pe subiectul ucrainean. Şi vedem că mulţi liderii europeni într-adevăr sunt descumpăniţi, nu ştiu ce să facă. Pentru că în Occident există un lobby agroalimentar foarte puternic. America însă vorbeşte despre continuarea sancţiunilor, ea e mai puţin afectată. Miza rusească este totuşi divizarea occidentului şi aducerea lui la masa aşa-zisului dialog „pragmatic” în chestiunea Ucraina. În viziunea Rusiei, asta ar fi un dialog soldat cu transnistrizarea Donețkului şi Luganskului.”

Europa Liberă: Un recent sondaj publicat de Levada Centre arată că susţinerea populară a lui Vladimir Putin este în creştere, de la 83 la 87%. Cum se explică această susţinere aproape totală?

Andrei Deviatkov: „Şi în jurul meu sunt oameni care susţin politica lui Putin. Într-adevăr, sprijinul de care se bucură acum politica lui Putin, inclusiv a limitării importului occidental, e foarte, foarte mare. În toate interviurile care se difuzează, inclusiv de presa occidentală, oamenii spun că sunt pentru întărirea producţiei autohtone , că nu au nevoie de carnea occidentală modificată genetic. Asta se întâmplă pentru că oamenii încă nu suportă consecinţele, nu simt aceste consecinţe. Vorbim despre factorul consecinţelor amânate. În acest an în Rusia s-a înregistrat o creştere industrială foarte redusă, de doar 1%. În condiţiile conjuncturii mondiale, însă, nu prea favorabile, această creştere mică a arătat nu chiar prost – a fost aşa, nici stagnare, nici recesiune. Toate fluctuaţiile financiare care au urmat sancţiunilor occidentale faţă de sistemul bancar tot nu prea au cum să fie resimţite în perspectivă imediată. În realitatea, urmările vor fi foarte serioase, dar ele vor fi resimţite abia la anul. Guvernul speră că va putea ţine în limita raţionalului inflaţia şi populaţia nu prea va simţi, dar toţi aceşti factori împreună vor avea efecte foarte negative pentru economia rusească. Nu se ştie ce prejudicii vor suporta retail-erii ruşi. Contracte doar au fost încheiate mult timp înainte, iar serviciile vamale pur şi simplu întoarce tiruri cu marfă înapoi. Acestea sunt pierderi enorme pentru companii, pentru sectorul bancar. Am citit deja relatări despre anumite companii care au suferit pierderi şi cer compensaţii din buget. De exemplu, aşa a făcut Gazprombank. Bugetul însă nu e de cauciuc. Deja există acest moratoriu pe fondurile de pensii - sute de miliarde de ruble din fondurile necomerciale de pensii vor fi scoase din economie. Deci, împreună, toţi aceşti factori - moratoriul pe fondurile de pensii, reacţia emoţională, pierderile corporaţiilor de retail-eri, pierderile bancare - nu pot să nu aducă recesiune. Dar recesiunea se va simţi abia la anul. Apoi, paşii care se întreprind acum corespund aşteptărilor psihologice ale oamenilor. Ei vor produse locale şi vor ca Rusia să răspundă celor care o presează. Deci, psihologic populaţia este mulţumită. Până când vor începe lipsurile bugetare şi sociale.”

Europa Liberă: O prognoză – cum se va comporta mai departe Rusia?

Andrei Deviatkov: „E greu acum de prognozat ceva. Cel mai periculos scenariu ar fi ca să se ajungă la sancţiuni automate, când UE şi SUA vor răspunde cu alte şi alte sancţiuni. Dacă Rusia se va pomeni strânsă la ungher, trecerea conflictului în dimensiune militară este foarte probabilă. Un al alt scenariu, mai optimist, ar fi dacă occidentul ar ajunge la o poziţie consolidată cum să se înţeleagă cu Rusia. Putin aşteaptă acum, din câte înţeleg eu, ca occidentul să accepte negocierile. Dacă asta se va întâmpla, în jertfă va fi adusă integritatea Ucrainei, nu atât teritorială, cât politică. Rusia de fapt îşi doreşte ca occidentul să-şi cedeze interesele sale în Ucraina. În viziunea Rusiei, asta ar pune capăt acestei spirale a confruntărilor.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG