În timp de ce toată lumea se teme de o intervenție militară rusă în Ucraina de est, ce ar extinde conflictul actual cu separatiștii pro-ruși, autoritățile de la Kiev s-au angajat după toate aparențele într-un soi de „război cultural”.
După ce la începutul săptămînii diverse site-uri pe Internet, între care cel al criticului muzical britanic Norman Lebrecht, au anunțat intenția oficialităților ucrainene de a sancționa oamenii de cultură din Rusia care și-au exprimat sprijinul pentru politica președintelui Vladimir Putin și anexarea Crimeei, agenția Itar-Tass a preluat în mod oficial informațiile parvenite de la Kiev. Acestea au apărut încă de lunea trecută, după ce militanți ucraineni ai partidului „Libertatea” și ai formațiunii naționaliste Sectorul Drept, au încercat să împiedice concertul cîntăreței Ani Lorak la clubul de noapte Ibiza, acuzînd-o că a făcut jocul Moscovei prin turneele ei frecvente în Rusia.
Într-un comentariu la incident, Anton Gerașcenko, un consilier al ministrului ucrainean de interne, a postat pe rețelele de socializare anunțul „Pregătim o listă de aproximativ 500 de militanți ruși care au aprobat anexarea Crimeei și divizarea Ucrainei, cărora li se va interzice intrarea în țară. Nu aprob activitatea lui Ani Lorak și a altor figuri din lumea spectacolului, a culturii și a artei, în ce privește Rusia. Cred că nu ar fi corect ca ei să facă bani din concerte și spectacole în Ucraina; nu au decît să se ducă în Crimeea.”
Ministrul rus al culturii, Vladimir Medinski, a reacționat imediat, declarînd: „Sper că Ucraina nu și-a pierdut complet mințile”. Intențiile ucrainene nu s-au materializat pînă acum într-un anunț oficial, dar amenințările au venit în mod clar după ce Ministerul de externe al Letoniei a interzis participarea la Festivalul Muzical de la Jurmala, în apropiere de Riga, a trei cunoscuți și foarte populari artiști ruși, între care cîntărețul Iosif Kobzon. Împotriva acestuia a reacționat și administrația de stat a regiunii ucrainene Dnepropetrovsk care a cerut autorităților orașului omonim să-i retragă lui Kobzon titlul de cetățean de onoare.
În ceea ce tinde să se transforme într-o confruntare cu adevărat primejdioasă, astăzi, surse de la Donețk, citate de publicația National Busines Times, au anunțat că Andrei Zaharov, un pictor, membru al grupului de artiști Murzilka (după numele unei reviste pentru copii din era sovietică), a fost luat ostatec de patru persoane neidentificate, purtînd uniforma militară a separatiștilor pro-ruși, și a fost dus într-o destinație necunoscută. Zaharov s-a distins în ultimele săptămîni, grație unor caricaturi ale principalilor lideri ai separatiștilor, Igor Girkin (zis Strelkov) și Anton Pavlov (zis Motorola). Caricatura lui Strelkov a fost desenată pe zidul cinematografului Komsomolets din Donețk, temutul lider fiind înfățișat îndreptînd spre frunte un pistol, cu inscripția alăturată „Haide, fă-o!” Răpitorii au luat cu ei din casa artistului un laptop și o cutie, în care se spune că erau depozitate manifeste pentru acțiuni viitoare împotriva separatiștilor.
Între timp, autoritățile ucrainene au interzis difuzarea a două filme ruse, „Garda Albă”, al cărui scenariu se bazează pe un roman al lui Mihail Bulgakov și „Poddubny”, peliculă înfățișînd viața unui campion la lupte din era sovietică, născut în Ucraina.
Războiul „cultural” se manifestă și în domeniul cărții, cu apeluri de a interzice participarea Rusiei la tîrgul de carte la Lvov, pentru care autoritățile au decis deja ca volumele tipărite în Rusia, indiferent de conținutul lor, să poarte o etichetă distinctivă.
În sfîrșit, un domeniu aparte îl constituie Internetul, o scrisoare a Serviciului de Securitate a Ucrainei solicitînd recent Asociației ucrainene de Internet să blocheze aproximativ 60 de site-uri, unele acuzate de incitare la ură și la violență. Între ele se află, de exemplu, site-ul de jocuri Maidan.ru, care propune un joc de construcție a unei baze militare cer ar urma să confrunte trupe Nato.
Intervievat, zilele trecute, în revista de specialitate „Motherboard”, Matthew Schaff, expert pentru Eurasia al organizației neguvernamentale Freedom House, observa că „legislația
internațională și de protejare a drepturilor omului permite blocajul unor media și a conținutului expus online în anumite circumstanțe excepționale de genul celor din Ucraina actuală, dar nu permite unei oficialități guvernamentale sau unui serviciu de securitate să trimită simplu o scrisoare sau să facă un apel individual cerînd blocarea unor clipuri pe YouTube sau a unor anumite site-uri. Dacă guvernul ucrainean identifică site-uri Internet sau alte media despre care crede că fac propagandă războinică sau incită la ură, el ar trebui să ceară permisiunea unui tribunal pentru a le bloca”.
Gest ce ar trebui să fie valabil și pentru Rusia, unde măsurile de interdicție a bloggerilor populari ai opoziției, între altele, au devenit monedă curentă.
