Linkuri accesibilitate

Contra-sancțiunile rusești, și anume interzicerea importurilor de produse alimentare din țările care aplică măsuri punitive Moscovei, vor atinge în mod variabil și selectiv țările UE.

Contra-sancțiunile rusești, și anume interzicerea importurilor de produse alimentare din țările care aplică măsuri punitive Moscovei, vor atinge în mod variabil și selectiv țările UE.

Astfel, Italia s-a arătat deja ingrijorată, însă pentru moment contra-sanctiunile rusești nu ating importurile de vinuri si hrană pentru copii. Asta înseamnă ca deocamdată Italia si Franța, mari exportatoare de vin, au mai puțin de pierdut decat alte țări ale UE.

Rusia încearcă abil să întroducă zizanie între acele țări occidentale care aplică sancțiuni împotriva ei - majoritatea - și celelalte. Astfel, ministrul agriculturii Nikolai Fiodorov a anunțat deja că va importa mari cantități de carne din Brazilia și de brânză din Noua Zeelandă.

In cazul Noii Zeelande, insistența și graba Moscovei în a numi de îndată țara arată și o dorință de a introduce o distincție între această țară și relativa ei vecină Australia, care aplică sancțiuni Rusiei și de la care Rusia renunță să mai cumpere alimente.

Pe deasupra, Moscova este în pline discuții cu Bielorusia și Kazahstanul, pentru a împiedica posibilitatea ca anumite mărfuri și alimente blocate de vămile rusești să ajungă totuși în Rusia prin aceste două țări vecine și membre ale Uniunii Vamale a lui Putin.

Rusia este a doua piață pentru produsele alimentare europene, iar până acum a fost unul din cei mai mari importatori de carne de porc din Polonia, sau fructe din Olanda. Unele exporturi masive ale unor țări europene spre Rusia sînt neașteptate. Astfel, Marea Britanie vindea până acum Rusiei pește congelat și cafea; Belgia: mere, pere și căpșuni.

In sfârșit, Grecia, la rândul ei, ca și Ciprul, suferă indirect și din pricina diminuării turismului rusesc. Ambele țări, apropiate tradițional de Rusia, au făcut mari eforturi pentru a nu fi în plutonul celor care o penalizează, dar asta nu a oprit o parte din turiștii înstăriți să caute destinații de vacanță non-europene.

Se mai vede și că Rusia e selectivă. Astfel, vinurile din Italia și Franța nu cad sub incidența interdicției. Asta poate avea ca explicație faptul că Italia este favorabilă proiectelor de conducte de gaz rusesc prin sudul Europei, sau prin Mediterana, in vreme ce Franța a insistat pentru a livra Rusiei cele două nave de război de tip Mistral, comandate și plătite de Moscova încă acum multă vreme, dar care ar fi putut să cadă sub incidența interdicției livrărilor de armament către Rusia.

----------

Traversand experienta embargourilor impuse de Rusia la vinuri, fructe şi conserve, Moldova ar putea suporta noi dificultăţi, urmare a embargoului rus impus produselor occidentale. Asemenea pronosticuri sunt vehiculate de politicieni de la Chişinău prietenoşi Rusiei, printre ei socialistul Igor Dodon care, nu-si ascunde intentia de a miza din plin pe cartea rusească în parlamentarele de la toamnă.

Logica prognozelor alarmiste se bazeaza pe urmatorul silogism: inundată de produsele proprii respinse de Rusia, Uniunea Europeană ar putea uita de sprijinul promis Moldovei care s-a pomenit fără piaţă de desfacere pentru majoritatea produselor sale agro-alimentare.

Analistul de la Institutul Economie de Piaţa de la Chişinău, Roman Chircă, crede exagerate şi cusute cu ata alba aceste previziuni sumbre:

„Impactul unui an nefast agricol este de zeci de ori mai mare decât al acestei situaţii. Mărimea problemei poate fi desenată în felul următor: 26 % din exporturile moldoveneşti au mers anul trecut în Rusia, ceea ce constituie o treime din PIB. Deci, vorbim despre un potenţial bazin de impact de 7-8% maximum creştere ratată. Acum – o parte din aceste mere vor fi livrate spre alte ţări, o parte spre Belarus, o altă parte va merge spre procesare. Deci, iarăşi peste jumătate din această problemă se rezolvă. Prin urmare, volumul problemei mi se pare foarte şi foarte artificial umflată în societate şi asta se face din considerente politice.”

Potrivit economistului, capacităţile de producere şi export de produse agro-alimentare ale Republicii Moldova sunt atât de neînsemnate în raport cu mărimea pieţei europene, încât ar fi naiv să se creadă că absorbţia acestora în spaţiul european s-ar putea constitui într-o problemă peste puteri. Economistul consideră drept exagerate şi previziunile de efecte dezastruoase asupra UE ale embargoului impus de Rusia produselor agroalimentare occidentale:

„Pentru UE volumele de export a producţiei agricole către Rusia constituie 12 miliarde de dolari. Raportat la volumul total de export al UE de 1 trilion 300 de milioane este 0,000%. Asta cum aţi pierde 7 bănuţi lunar din venitul Dvs. Cu toate că pentru anumiţi fermieri va fi catastrofal. Dar vorbim despre drame individuale, nu generale. Mai ales că asta le va permite să pretindă compensaţii de la Comisia Europeană.”

În guvern, stările de spirit par a fi mai pesimiste totuşi decât în rândul experţilor, aşa cum am aflat de la Gherghe Gaberi, vice-ministrul agriculturii şi industriei alimentare, pe care l-am surprins chiar în timp ce analiza, împreună cu un grup de producători şi funcţionari, nouă situaţie creată de anunţarea embargoului rus pentru produsele occidentale:

“Am sunat colegii din România şi ne-au garantat că nu va afecta achiziţiile despre care ne-am înţeles. Dar s-a creat un surplus de marfă în ţările europene şi e clar că se va crea o concurenţa mai dură şi va trebui să ne gândim ce facem. Noi speram la un sprijin inclusiv financiar din partea guvernelor UE pentru sprijinul agricultorilor ca să le acoperim pierderile şi nu ştiu ce şanse vom avea dacă ei vor avea de plătit compensaţii agricultorilor lor.”

Chiar de la apariţia primelor interdicţii ruse, guvernul a declarat că va compensa agricultorilor o parte din pierderi, dar speranţa sa era ca aceste fonduri să fie identificate mai degrabă în exterior.

Atât decidenţii, cât şi economiştii cred totuşi că cel mai mare impact negativ ar putea urma unei scăderi bruşte a remitenţelor. Jumătate din acestea provin din Rusia, iar o reducere dramatică şi bruscă ar fi greu de suportat de o economie bazată pe consum, aşa cum este cea moldovenească.

XS
SM
MD
LG