Rusia a anunţat ca interzice importurile de carne, produse lactate, pește, legume si frunte din tarile Uniunii Europene, Statele Unite, Australia si Canada, ca raspuns la sancţiunile impuse de tarile Occidentale impotriva Rusiei pentru rolul pe care il joaca in criza din Ucraina. Decizia Moscovei de a bloca importurile de produse alimentare din țările care aplică sancțiuni Rusiei va afecta mult mai mult Europa decât Statele Unite. SUA exportă anual produse agricole și alimentare în valoare de circa 150 miliarde dolari, din care doar 1,5 miliarde sînt vândute în Rusia. Asta înseamnă abia 1% din totalul exporturilor agro-alimentare americane. SUA exportă mai multe asemenea produse în Republica Dominicană decât în Rusia.
In schimb, piață rusă reprezintă 10% din totalul exporturilor agro-alimentare ale UE, cifra anuală apropiindu-se de 12 miliarde de euro. Nici asta nu este o catastrofă la nivel european, însă e vorba de o medie, întrucât unele țări vor fi mult mai afectate decât altele. Cele mai atinse vor fi Olanda, Germania și Polonia, dar și țări ca Danemarca și Belgia, de pildă, se răgăsesc cu perspectiva unor serioase cantități de produse alimentare nevândute. Rusia suspendase deja importurile de carne din România, ceea ce s-ar fi întâmplat oricum, in urma decretului semnat marți de Medvedev. Unele țări europene au luat deja măsuri rapide. Astfel, Polonia prospectează deja intens piețele asiatice pentru a îndrepta spre ele importurile de carne, contactele fiind deja făcute cu Vietnamul și Coreea de sud.
Repercusiunile, cel puțin în acest domeniu, ar putea însă fi mult mai serioase pentru Rusia decât pentru exportatorii din UE. Rusia depinde în bună parte de importurile de alimente și produse agricole din occident. Marile orașe, și în special Moscova și Sankt Petersburg, se aprovizionează în produse de bază mai degrabă din străinătate decât din rețelele de distribuire rusești. Rusia, la rîndul ei a luat deja măsuri de prevenire a lipsurilor, contactând de pildă Turcia pentru a suplimenta rapid cel puțin o parte a fructelor și legumelor europene. Se estimează chiar că măsura impusă de Putin și anunțată de Medvedev va duce la anumite lipsuri și la creșterea prețurilor unor alimente cu până la 10%. Asta va atinge, desigur, în primul rând păturile cele mai defavorizate ale populației.
Pe de alta parte, Belarusul pare sa fie cel mai ciştigat din toata aceasta afacere, sperind că piaţa ruseasca va putea sa se deschidă încă şi mai mult in fata produselor sale. Alla Ceapai a încercat să afle de la cîțiva economisti din Moldova daca actuala situatie va afecta economia moldoveanească.
Embargoul rus pentru alimente şi materii prime din UE, va lovi, prin ricoşeu, în Republica Moldova. Experţii cu care am stat de vorba spun că un prim efect şi, probabil, cel mai dureros va fi cauzat de faptul că produsele din ţările UE, restricţionate de Rusia, vor rămâne la ele acasă. În consecinţă, produsele ar putea fi comercializate la preţ de dumping, competiţia pe piaţa din Vest va fi mai dură, iar produsele moldoveneşti, deocamdată necompetitive, nu-şi vor putea face loc pe piaţa suprasaturată. De ce o ţară europeană ar accepta fructele şi legumele moldoveneşti dacă nu are unde să şi le vândă pe ale sale spune expertul Vitalie Rapcea:
„În contextul în care merele poloneze, de exemplu, iar Polonia este cel mai mare producător de mere din UE, nu mai sunt accesate pe piaţa rusă acestea vor invada piaţa europeană la preţ de dumping. Ceea ce înseamnă că produsele sau merele autohtone au mult mai puţine şanse acum.”
Dar iată opinia expertului economic Victor Ciobanu: „Într-adevăr ar putea conduce la diminuarea preţurilor pe piaţa internă a UE şi în aşa mod, într-o oarecare măsură, va fi afectat ţi producătorul nostru care va fi nevoit să vândă mai ieftin, decât cum ar fi putut să o facă în alte condiţii.”
Chiar dacă la preţuri mai reduse şi cu dificultăţi de adaptare fermierii moldoveni oricum îşi vor putea vinde produsele pe piaţa europeană, întrucât cotele oferite de UE atât de semnificative pentru Moldova, nu reprezintă un pericol pentru piaţa europeană care numără 500 de milioane de consumatori. Mai cu seamă că e puţin probabil că aceste cote să fie acoperite, spun experţii.
Embargourile ruseşti impuse Occidentului pot avea însă şi efecte indirecte asupra economiei moldoveneşti. Prin decizia sa, Rusia a mai făcut un pas spre recesiune economică inevitabilă, ceea ce ar putea să o determine să scumpească gazele naturale pentru Moldova, scumpire ce se va face simţită şi în tariful achitat de cetăţeni. Acest risc a fost prognozat astăzi şi de guvernatorul Băncii Naţionale.
Iată ce crede expertul Vitalie Rapcea: „Greu de prognozat fiecare pas al Federaţiei Ruse. Rusia este membră a OMC şi are angajamente de lungă durată mă refer la contractul de livrare a gazelor naturale. Deciziile unilaterale sunt greu de prognozat. Şi dacă acestea vor exista vor fi exclusiv politice şi ar trebui să răspundă şi unor constrângeri politice. Decizia unilaterală de a majora preţul presupune pentru autorităţile din Republica Moldova posibilitatea de a ataca această decizia la Curtea Internaţională de Arbitraj. Acest scenariu îmi pare puţin plauzibil, dar nu trebuie exclusă şi această posibilitate. Vedem că nervozitatea şi angoasa în relaţia Federaţia Rusă – Occident creşte şi asta presupune paşi imprevizibili pe care îi poate face Rusia.”
Experţii spun că în această ecuaţie complicată a embargourilor par a fi şi câştigători. Iar una din ţările „avantajate” ar fi Belarus, care ar putea să-şi intensifice exporturile în Rusia. Ar putea oare Rusia condiţiona aceste exporturi solicitând Belarusului să-i preia exemplu cu restricţiile sau taxele vamale de import pentru Moldova?
Este întrebarea pe care am adresat-o lui Vitalie Rapcea pornind de la faptul că Belarus a fost şi prima piaţă alternativă pentru producătorii moldoveni după ce ruşii au impus interdicţie la vinurile, fructele, legumele şi conservele din Moldova. Belarus fiind în prezent şi cel mai mare consumator al vinurilor moldoveneşti. Iată ce crede despre o eventuală pierdere a pieţei beloruse Vitalie Rapcea:
„Rusia ar putea acum să speculeze pe faptul că produsele moldoveneşti ar putea fi reexportate prin Belarus şi ar putea face presiuni. Cu toate acestea mizez pe neînţelegerile dintre Lukaşenko şi Putin în ceea ce priveşte în general crearea Uniunii Vamale. Ştim că cei doi au poziţii contradictorii pe mai multe aspecte. Cred că poziţia de negocieri a Belarus este încă puternică şi nu va ceda în favoarea satisfacerii cererii Federaţiei Ruse, dacă aceasta va exista, în scopul aplicării aceloraşi măsuri punitive. Cu atât mai mult că economia Belarusului va avea de suferit.”
Un alt potenţial câștigător ar putea fi şi regiunea transnistreană, administraţia căreia de mai multă vreme insistă asupra reorientării tot mai active pe piaţa rusă. Doar că din punct de vedere tehnic tranzitul de mărfuri transnistrene spre Rusia ar putea fi îngreunat, spune Vitalie Rapcea. El menţionează că mai există şi o rezistenţă din partea agenţilor economici din regiune, statisticile arată că cel mai avantajos partener comercial rămâne a fi UE.
Vitalie Rapcea susţine că din cascada declanșată de embargoul impus de Kremlin cel mai mult va avea de suferit, finalmente, chiar Federaţia Rusă şi asta nu doar pentru că consumatorii vor avea de pierdut.
„Sunt sceptic în ceea ce priveşte embargoul. Scepticismul meu este argumentat de securitatea vamală a Federaţiei Ruse. În contextul în care produsele occidentale de o calitate mai mare decât ceea ce oferă piaţa rusă nu mai au acces şi graţie unui areal geografic foarte mare a Federaţiei Ruse şi a unor puncte de trecere numeroase va fi creată premisa pentru contrabandă. Federaţia Rusă va pierde încasări.”
Idea bumerangului o vehiculează astăzi mulți analiști din Rusia, unul dintre ei, Gheorghi Satarov, şi-a încheiat comentariul de pe blog cu următoarea constatare: „când Dumnezeu vrea sa pedepsească o tara i-l trimite pe Putin”.
