Linkuri accesibilitate

…este din concluziile susţine unui studiu realizat de experţii USAID, împreună cu Oficiul vinului din Moldova.

Un studiu proaspăt despre interdicția rusă de import a vinurilor moldovene sugerează că exportatorii moldoveni orientați către piața rusă au ratat venituri de peste 18 milioane de dolari numai în trei luni și jumătate din 2013. Cercetarea realizată cu sprijin american cuprinde 18 companii care asigurau anul trecut aproximativ jumătate din exporturile moldovenești de vinuri. Experții programului american USAID care au realizat studiul împreună cu o agenție guvernamentală creată recent în Moldova - Oficiul Național al Viței de Vie și Vinului – au sugerat astăzi și câteva măsuri de redresare a ramurii.

Vinificatorii moldoveni abia de începuseră să-şi revină din primul embargo aplicat în anul 2006, când Rusia a impus, în septembrie anul trecut, o nouă interdicţie. Al doilea embargo pare să fie mai dureros dat fiind situaţia economică instabilă din regiune. Acesta va cauza blocaje financiare iminente pentru o mare parte de vinării, unele ar risca şi un colaps financiar. Aceasta este una din principalele concluzii la care a ajuns autorul studiului expertul Andrei Crigan:

„Vânzările ratate de întreaga ramură doar în anul 2013 se ridică la 18 milioane de dolari. Un alt impact al embargoului este creșterea perioadei de recuperare a investițiilor sau chiar ratarea acestora, inclusiv a celor efectuate în plantaţii. Un alt efect este şi creşterea soldurilor datoriei pentru credite şi datoriile faţă de furnizori. Un potenţial efect ar fi apariţia unor blocaje de plată pe întreg lanţul valoric în domeniul respectiv. Au scăzut capacităţile de producere, ceea ce poate duce la scăderea sectorului per ansamblu. Un alt efect este creşterea penalităţilor calculate la datorii. Şi apare riscul insolvenţii şi falimentului.”

Pieţele cheie din CSI nu mai prezintă oportunităţi comerciale certe, se arată în studiu. În primele trei luni ale acestui an exporturile de vinuri pe aceste pieţe s-a redus de două ori. Explicaţiile sunt lesne de presupus, spun expertul Crigan - pe de o parte, embargoul rus şi pe de altă parte, criza din Ucraina, livrările în ţara vecină reducându-se de aproape două ori de la începutul anului. Imediat după ce Rusia a impus embargo vinificatorii moldoveni s-au reorientat pe piaţa belarusă, care a devenit practic cel mai mare consumator de vinuri moldoveneşti. Belarus însă nu se va menţine mult timp pe poziţia de lider întrucât se confruntă cu probleme valutare, dar şi se remarcă o saturație pe piaţă, se arată în studiu. Andrei Crigan face pronosticuri nu tocmai optimiste. Potrivit estimărilor sale, în acest an exporturile pe pieţele CSI vor scădea cauzând pierderi de circa 40 de milioane de dolari. Dar şi pe pieţele europene situaţia nu este tocmai promiţătoare spune Andrei Crigan:

„Există o concurenţă acerbă din partea vinăriilor din Spania, Italia, care anul trecut şi anul acesta vor înregistra recoltă record şi vor veni cu vinul propriu în piaţa UE şi vor concura cu vinul moldovenesc inclusiv şi la preţ. Vinificatorii din ţările respective beneficiază şi de subvenţii considerabile din partea UE. Continuă explorarea pieţelor mai îndepărtate China şi SUA, pieţe cu perspective interesante pentru vinificatori.”

Andrei Crigan constată că efectele embargoului rusesc sunt amplificate şi de relaţiile nu tocmai uşoare pe care le au vinificatorii cu băncile. Sentimentul dominant în această relaţie este frustrarea, spune expertul, iar una din explicaţii ar fi că în sectorul bancar vinificatorii sunt trecuţi în categoria de risc:

„Frustrarea legată de presiunile pe care le pun pe vinificatori. De unde vine ea? Din dobânzi încă mari şi scadenţe încă scurte, ceea ce erodează fluxurile de mijloace băneşti ale vinăriilor. Garanţiile mari solicitate de bănci, inclusiv garanţii personale ale fondatorilor de vinării. Băncile fiind tot mai prudente vor cât mai multe garanţii pentru a acoperi aceste credite. Proiectul „Filiera Vinului” este considerat unul bun şi necesar însă sunt anumite elemente de nevoi actuale la care acest proiect nu răspunde şi anume refinanţarea creditelor pe termen scurt şi finanţarea nevoilor curente. Ştim că acest proiect presupune şi anumite operaţiuni de leasing, dar şi oferirea garanţiilor financiare. Vinificatorii sunt în aşteptarea acestor elemente.”

În ultima perioada vinificatorii se împrumută din ce în ce mai mult de la bănci, creditele pe termen lung fiind utilizate însă nu pentru modernizare ci pentru acoperirea cheltuielilor curente, inclusiv pentru salarii. În condițiile în care vânzările s-au redus aceste credite devin o povoară extrem de apăsătoare, care inevitabil poate duce şi la colapsul vinăriilor. Andrei Crigan sugerează că lecţia embargoului din 2006 nu a fost însuşită:

„Vinăriile încă nu au reuşit să se recupereze şi abia au încercat să facă anumiţi paşi pentru a redresa situaţia respectivă şi au fost oarecum singuri în această situaţie, singuri în faţă cu băncile, singuri în faţă cu furnizorii, singuri în faţă cu clienţii.”

Prezenţi la lansarea studiului mai mulţi vinificatori din Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri şi-au exprimat regretul că în ultimii ani autorităţile manifestă indiferenţă, considera ei, faţă de sectorul vinicol. Deşi îi compătimesc pe fermierii afectaţi de recentul embargo la fructe şi legume, vinificatorii spun că în raport cu aceştia ar fi discriminaţi, întrucât statul nu le-a sărit în ajutor. Iată bunăoară opinia lui Grigore Sonic:

„Suntem martorii impunerii embargoului la fructe şi legume. Guvernul a anunţat deja că va aloca subsidii de 20 de milioane de euro. E timpul să devenim oleacă mai duri, să înaintăm şi noi nişte cerinţe că aşa nu se mai poate. Vânzările în ramură au scăzut considerabil, ne vine din ce în ce mai greu să suportăm creditele comerciale să achităm dobânzile.”

Resemnaţi oarecum că puţine sunt şansele de revenire pe piaţa rusă, vinificatorii spun că nici pe piaţa vestică nu ar fi deocamdată pregătiţi să se reorienteze. Aceste afirmaţii sunt confirmate şi în studiul lansat astăzi, în care se constată că nivelul de uzură a utilajelor vinăriilor este de 80 la sută, în asemenea condiţii competitivitatea pe piaţa europeană e extrem de joasă.

Vinificatorii susţin că situaţia din ramură ar putea fi remediată dacă autorităţile vor aplica măcar o parte din recomandările incluse în acest studiu. Printre acestea se numără crearea de mai multe fonduri similare celor de subvenţii destinate fermierilor şi anume fonduri pentru restructurarea creditelor, pentru compensarea pierderilor şi pentru garantarea exporturilor, dar şi subvenţionarea dobânzilor la credite şi a investiţiilor.

Prezent la lansarea studiului viceministrul agriculturii Sergiu Gheţiu a spus că propunerile vinificatorilor sunt acceptabile, însă deocamdată greu de realizat. El a amintit că recent Guvernul a primit asigurări de la sectorul bancar care a promis să restructureze o parte din creditele oferite vinificatorilor. Viceministrul a dat asigurări ca la negocierea următorului regulament de subvenţionare în agricultură, care va include şi suportul UE de 18 milioane de euro, vor participa şi vinificatorii, care actualmente aproape că nu beneficiază de resursele din fondul de subvenţionare în agricultură.

XS
SM
MD
LG