Linkuri accesibilitate

Un interviu cu fostul ambasador al Moldovei la Moscova pe tema relațiilor ruso-moldovenești și a chestiunii transnistrene.

Europa Liberă: Domnule Ţăranu, în calitate de fost ambasador în Federaţia Rusă, dar şi negociator la Acordul de evacuare a trupelor ruseşti de pe teritoriul Republicii Moldova, cum interpretaţi acest avertisment sau cum s-o fi numind această declaraţie a Ministerului de Externe care cere Chişinăului să nu mai ceară retragerea trupelor ruseşti de pe teritoriul regiunii transnistrene a Republicii Moldova?

Anatol Ţăranu: „Federaţia Rusă a nimerit într-o izolare internaţională după evenimentele din Ucraina şi încearcă să organizeze contraofensive pe direcţii apropiate conflictului ucrainean şi, în aşa fel, să preia iniţiativa, să încerce să dreagă busuiocul, dacă pot aşa să mă exprim. De aici şi acest avertisment care este formulat de către Federaţia Rusă, care încearcă să mute responsabilitatea pe umerii Moldovei şi ai Ucrainei. De fapt, această poziţie a Federaţiei Ruse este una mai veche, nu o dată Federaţia Rusă a vorbit despre necesitatea sincronizării retragerii armatei de pe teritoriul Republicii Moldova cu soluţionarea definitivă şi completă a diferendului transnistrean.”

Europa Liberă: Dar de ce anume acum a apărut acest avertisment? Putem tălmăci această declaraţie drept un îndemn să aleagă Chişinăul cu cine se aliază, cu Kievul sau cu Moscova?

Anatol Ţăranu: „Putem interpreta acest avertisment şi în această cheie. Moscova este deranjată de faptul că Ucraina a decăzut completamente din aria de influenţă a Moscovei şi poziţia Ucrainei în raport cu Transnistria a devenit una categoric ostilă intereselor Federaţiei Ruse, iar situaţiei Transnistriei a devenit una cu totul dificilă.

Enclava transnistreană a fost închisă între Ucraina şi Republica Moldova şi Federaţia Rusă, practic, nu are acces în această enclavă. În condiţiile când situaţia în Ucraina se agravează, Federaţia Rusă ar putea să se trezească că nu este capabilă să asigure supravieţuirea economică, dar şi politică a Transnistriei. De aici, Federaţia Rusă încearcă să-şi rezerve un teren suplimentar pentru o eventuală ofensivă, în caz dacă Kievul şi Chişinăul ar întreprinde nişte acţiuni mai active pe direcţia transnistreană.

Este evident că o acţiune concentrată a Kievului şi Chişinăului poate fi îndreptată doar spre anihilarea regimului separatist din Transnistria sau cel puţin crearea unor condiţii şi mai complicate pentru supravieţuirea acestui regim. Acest lucru deranjează Moscova şi Moscova nu prea are posibilităţi de a contracara aceste acţiuni. De aici aceste avertismente diplomatice, în condiţiile când Rusia ar putea, pe viitor, să folosească şi alte avertismente, de exemplu, de ordin militar. Dar pentru aceasta ar avea nevoie şi de o anumită acoperire. Şi atunci Rusia ar putea, în cazul unor acţiuni mai energice în Transnistria, să invoce argumentul diplomatic, primenirea pe care a formulat-o prin acest avertisment.”

Europa Liberă: Domnule Ţăranu, dar cât de diplomatic este acest limbaj? Aşa cum îl citeşte un filistin, ar însemna: „Domnilor, nu ne mai cereţi să plecăm de la voi, aşa cum aţi cerut în repetate rânduri, inclusiv de la tribuna ONU. Pentru că nouă acolo ne place, pentru că noi avem acolo socotelile noastre, trebuie să păzim Tiraspolul, dar, eventual, să avem şi o săgeată înveninată împotriva Kievului”... Şi atunci ce diplomaţie este aceasta?

Anatol Ţăranu: „Aşa-zisa diplomaţie rusă în spaţiul CSI este una deja tradiţională. Majoritatea ţărilor CSI, ca să nu spun toate, au permis Rusiei să se comporte cu ele anume în această cheie. De aici şi acest demers diplomatic.”

Europa Liberă: Deci, diplomaţie specifică...

Anatol Ţăranu: „Da. Foarte specifică, CSI-stă, demers diplomatic care mărgineşte cu obrăznicia... Kremlinul deja nu o dată a utilizat acest limbaj şi atâta timp cât nu i se dă peste mână, de ce nu ar face-o şi pe viitor? Alta este că situaţia internaţională, care se schimbă galopant, impune Rusiei un cu totul alt comportament. Alta e că Rusia, deocamdată, trăieşte în euforia acestui val de şovinism care a fost ridicat în Rusia datorită faptului că a fost anexată Crimeea, datorită acţiunilor din Ucraina. Dar această euforie va trece şi va rămâne o situaţie categoric defavorabilă Rusiei.

Izolarea internaţională a Moscovei deja este un fapt împlinit şi această izolare

Chişinăul trebuie să dea dovadă de o anumită reţinere, dar în acelaşi timp nu cu pierderea demnităţii...

se va produce şi mai mult pe viitor. Din acest punct de vedere Moldova, Chişinăul, eu cred, trebuie să dea dovadă de o anumită reţinere, dar în acelaşi timp nu cu pierderea demnităţii. Noi suntem acum într-o fază când evenimentele, cu tot pericolul pe care îl comportă, merg într-o direcţie favorabilă Republicii Moldova. Trebuie să fim pregătiţi să ne folosim de această conjunctură prielnică care ar putea să ne ofere oportunităţi neaşteptate.”

Europa Liberă: Aţi atins subiectul comportamentului Chişinăului. Cineva care a citit acest demers al ministerului lui Lavrov ar putea crede că acum, de curând, Chişinăul a devenit mai ferm şi chiar are de gând să ceară retragerea trupelor. Aţi văzut dumneavoastră intenţii mai hotărâte din partea Chişinăului?

Anatol Ţăranu: „Din câte cunosc eu, se pregătesc anumite demersuri în acest sens în interiorul administraţiei statale de la Chişinău. Problema este ca momentul să fie cel mai potrivit pentru un asemenea demers. Dar el nu este unul ieşit din comun. Chişinăul periodic repetă această dorinţă a sa de a vedea teritoriul naţional liber de prezenţa militară străină. Dar eu cred că o simplă declaraţie este una insuficientă. În condiţiile când Rusia vorbeşte despre paşi neprietenoşi ai Moldovei faţă de Rusia, noi ar trebui să ne aducem aminte despre multiplii paşi neprietenoşi pe care îi întreprinde Federaţia Rusă faţă de ţara noastră. Şi atunci trebuie să găsim pârghii care ne-ar permite, dacă nu să contracarăm aceste pericole, cel puţin, în mare măsură, să le amortizăm.”

Europa Liberă: Vă referiţi la embargouri?

Anatol Ţăranu: „Mă refer şi la embargouri, dar nu numai. Federaţia Rusă, cu insistenţă, scoate Republica Moldova din spaţiul CSI, de fapt, ne elimină din CSI. În aceste condiţii Republica Moldova, la modul cel mai serios, trebuie să se gândească care ar fi raţionamentul de a ne păstra prezenţa noastră în această organizaţie, unul la mână. Dar în afară de schimbarea politicilor faţă de CSI, noi trebuie la modul cel mai serios să ne gândim la necesitatea aprofundării şi consolidării securităţii noastre pe altă dimensiune.

Noi avem nevoie de aliaţi puternici, aliaţi influenţi care ar putea, alături de Republica Moldova, să garanteze securitatea noastră. Din acest punct de

Avem nevoie de aliaţi puternici, influenţi, care ar putea să garanteze securitatea noastră...

vedere, nu cred că ar fi lipsit de sens să fie făcute avertismentele respective Moscovei în acel sens că, până la momentul acestor acţiuni întreprinse de Moscova, noi am încercat să luăm în consideraţie interesele naţionale ale Rusiei, care constau, în primul rând, în necesitatea de a contracara extinderea NATO spre Est.

În condiţiile când Rusia încalcă brutal interesul nostru naţional, nu mai există raţionamente pentru Republica Moldova de a încerca să înţeleagă şi, poate, într-un fel, să respecte şi interesele Rusiei în această zonă. Şi atunci trebuie să le spunem ruşilor prompt, deschis: escaladarea acestor acţiuni neprietenoase faţă de Republica Moldova ne împinge pe noi în NATO, noi nu avem altă ieşire.”

Europa Liberă: Dar trompetiştii Kremlinului, însă şi politicienii prudenţi scot în faţă neutralitatea constituţională a Republicii Moldova.

Anatol Ţăranu: „Da, este adevărat, neutralitatea este un principiu constituţional, iar Constituţia este un document care poate fi modificat. Iar dacă interesul naţional al Republicii Moldova constă în necesitatea modificării Constituţiei, atunci trebuie făcut acest lucru. Altminteri cum putem garanta interesele noastre naţionale?

Pentru aceasta este nevoie să întreprindem paşi susţinuţi nu numai pe exterior, nu numai în domeniul diplomatic, dar pentru a consolida societatea pe interior şi a explica majorităţii covârşitoare a cetăţenilor Republicii Moldova în ce constă cu adevărat interesul nostru naţional şi unde el poate fi apărat cel mai eficient.”

XS
SM
MD
LG