A treia săptămână sub embargo. Ce se întâmplă cu merele, prunele, piersicile sau conservele moldoveneşti oprite pe drum spre Rusia? Vor identifica oare autorităţile, împreună cu producătorii, pieţe de desfacere de alternativă? Vice-ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vladimir Loghin, reîntors recent din România, prima ţară a UE care s-a arătat disponibilă să sprijine Moldova în aceste condiţii de criză, este invitatul nostru special din această dimineaţă pentru a ne relata cu ce rezultate s-a întors delegaţia moldovenească de la Bucureşti.
Europa Liberă: Probabil va aşteptaţi să vă întreb, în primul rând, cu ce rezultate, înţelegeri aţi revenit de la Bucureşti. Eu însa am să încep întrebându-vă ceva ce mi se pare la fel foarte important: de ce abia acum aceste vizite de prospecţie? Doar avertismente din partea Rusiei au fost nenumărate şi extrem de explicite. Era aproape evident că vor exista aceste interdicţii. De ce, în aceste condiţii, autorităţile au aşteptat să fie anunţat embargo şi abia după asta să înceapă să caute alternative? Când producătorii de mere şi de prune sunt cu marfa în vamă? Acum, aceşti producători stau pe mere şi suportă pierderi zilnice.
Vladimir Loghin: „Nu mi se pare deloc că este prima întrevedere în acest sens. este o primă întâlnire de aşa mare anvergură poate. Dar întâlniri directe între producătorii noştri şi reţelele comerciale din România sau din alte ţări din UE au existat şi mai înainte.”
Europa Liberă: Şi rezultatele care au fost? Un fost ministru al agriculturii, domnul Valeriu Cosarciuc, îmi spunea zilele trecute într-un interviu că exact astfel de tratative se duceau cu partea română şi în 2010. Se ajunsese şi la o înţelegere concretă atunci - România era gata să pună la dispoziţia producătorilor moldoveni un terminal unde să-şi aducă fructele şi legumele pentru a fi găsite de reţelele de distribuţie române. De ce nu s-a întâmplat? Pentru că producătorii au preferat piaţa rusă.
Vladimir Loghin: „Ca să răspund domnului Cosarciuc, nu ştiu, nu am fost la întâlnirea la care se referă dumnealui. A pune la dispoziţie nişte depozite e un lucru, de această dată, însă, a fost vorba despre cu totul altceva. A fost vorba de o întâlnire de mare anvergură la care au participat cele mai mari reţele comerciale din România cum ar fi „Carrefour”, „Metro”. Au fost şi reprezentanţi ai depozitelor frigorifice. Au fost şi reprezentanţi ai companiilor de transport frigorific. Au fost şi procesatori. Probabil că e cu totul altfel de scară.”
Europa Liberă: Dar ce concret se poate aştepta acum în aceste condiţii de criză de la România? Ce înţelegeri există deja?
Vladimir Loghin: „În săptămâna curentă şi în cea viitoare se întocmesc contracte între producătorii autohtoni şi reţelele comerciale româneşti menţionate. În două săptămâni Guvernul României va veni cu un anunţ, cu o surpriză foarte frumoasă pentru producătorii noştri. Nu vreau să o anunţ din timp, dar aşteptăm între 20 şi 27 august această iniţiativă şi o să vedeţi că este una foarte importantă. Am să revin la ce a spus domnul Cosarciuc. De ce producătorii noştri au preferat să furnizeze marfa în Rusia? Pentru că atunci nu au fost condiţii când Rusia accepta produsele moldoveneşti şi le accepta la o calitate mai puţin înaltă decât cea pe care o cer ţările din UE. Asta ar fi explicaţia.”
Europa Liberă: Şi acum când există aceste contracte, partea cealaltă, sunt producătorii pregătiţi să livreze marfă la cerinţele UE, căci România este o ţară din UE?
Vladimir Loghin: „Unii producători sunt pregătiţi, alţii – mai puţin. Aceasta este adevărata problemă a noastră. Consider că Guvernul face totul ca să obţinem condiţii cât mai bune, cantităţi cât mai mari pentru cotele de export în ţările UE. Acest lucru se face. Întrebarea este dacă vom avea aşa cantităţi de calitate respectivă. Dacă putem exporta în UE aproximativ 20-25% din marfa noastră, în sensul cotelor, atunci să ne vedem ce ne oferă producătorii. Acum e rolul lor să ne ofere o marfă pe care să o putem exporta.”
Europa Liberă: Am auzit mai multe voci care pun la îndoială că vor fi valorificate aceste cote, care au fost dublate, trebuie să precizăm, de UE. În cazul merelor iniţial era 20 de mii de tone, apoi 40 de mii de tone. Acum înţeleg că se discută despre 80 de mii de tone. Vom reuşi să le valorificăm?
Vladimir Loghin: „Să vedem ce ne oferă producătorii. Sper foarte mult să reuşim să le valorificăm. Nu trebuie să ne limităm doar la piaţa europeană, la aceste 80 de mii de tone. Dacă am avea această calitate piaţa mondială e enormă, vorbim şi de America de Nord care la nivel de costul transportului, de exemplu, un lucru de care se tem foarte mult producătorii noştri, am verificat de mai multe ori, nu e cu mult mai mare sau chiar deseori este mai mic decât costul de transport în Rusia, în anumite zone ale Rusiei.”
Europa Liberă: Dacă vă imaginaţi că sunt eu în faţa dumneavoastră un producător de prune, de exemplu, care stă acum pe fructe, cum s-ar spune. Ce mi-aţi sugera? Ce am de făcut ca să prind poate această portiţă deschisă spre România, de exemplu?
Vladimir Loghin: „Să mă pun pe treabă, să semnez contracte şi să le livrez în mod punctual şi în mod disciplinat o calitate care este aşteptată şi în ambalajul care este acceptat. Să nu credeţi că producătorii noştri stau chiar aşa în aşteptare. Ştim că deja se furnizează şi în România, şi în Ucraina. Lucrul merge, să nu vi se pară că stăm în aşteptare.”
Europa Liberă: Şi dacă producătorul nu are capacităţi de ambalare?
Vladimir Loghin: „Trebuie să le găsim. Există posibilităţi de a finanţa procesul de ambalare, de sortare, de calibrare. Toate acestea se finanţează din greu acum de UE. Vin zeci, sute de milioane de euro în scopul de a-i ajuta pe producătorii noştri să-şi amelioreze calitatea.”
Europa Liberă: Înţeleg că ar trebui acum să se coopereze. Cei care nu au acum posibilităţi să apeleze la cei care deja le au.
Vladimir Loghin: „Este o idee foarte bună să se asocieze între ei. Deja există asociaţii de producători de mere, de struguri. Este foarte binevenită această iniţiativă.”
Europa Liberă: Contractele despre care vorbeaţi că deja au fost semnate cu partea română vizează soluţii de depozitare sau nu doar?
Vladimir Loghin: „Sunt inclusiv şi soluţii de depozitare. Nu fiecare poate să-şi comercializeze acel camion sau trei camioane care vin pe zi. În cazul respectiv se depozitează în România.”
Europa Liberă: Piaţa românească ar fi o soluţie pentru ce cantitate de fructe şi legume moldoveneşti?
Vladimir Loghin: „Am făcut un mic calcul. Doar piaţa românească, din ceea ce ştim noi acum, poate absorbi cel puţin 20% din cota noastră pentru UE. Asta ar însemna aproximativ 7-% din producerea totală, bunăoară, a merelor din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Iar restul?
Vladimir Loghin: „Există piaţa locală, există Ucraina, exist belarus, există alte ţări din UE, există Canada şi SUA. Nu prea înţeleg de unde vine această fixaţie pe piaţa rusească, care, de fapt, înseamnă 140 de milioane de oameni. În UE avem consumatori de 500 de milioane, în SUA şi Canada – 300 de milioane. Unde e comparaţia?”
Europa Liberă: O explicaţie pe care am auzit-o despre această fixaţie ar fi că este netransparentă această piaţă. De exemplu, producătorii puteau scrie facturi mai mici după care să încaseze bani cash acolo pe piaţă ceea ce nu ar putea face în UE.
Vladimir Loghin: „Oare asta ne dorim - să trăim într-o societate unde ne ascundem aşa, după deget? Sau dorim să trăim în condiţii normale cu reguli de joc cunoscute, sau trăim în colaborare cu Federaţia Rusă.”
Europa Liberă: De ce nu folosim şi capacităţile care există pe interior? Avem fabrici care ar avea capacitatea să proceseze toată roada, dar au şi ele grave probleme financiare. Cu ce concret va ajuta guvernul aceşti fabricanţi ca să-i motiveze să ia mai multe fructe în procesare?
Vladimir Loghin: „Se discută acum. Nu sunt în stare să vă dau acum cifre concrete, dar se discută acum posibilităţi de a finanţa şi de a subvenţiona agricultura moldovenească în sensul problemelor în faţa cărora ne aflăm acum. Avem câte două şedinţe ale guvernului pe zi. Se discută foarte mult în acest sens.”
Europa Liberă: Această decizie a Rusiei de a introduce taxe pentru importurile care nu fuseseră supuse embargoului nu e altceva decât denunţarea unilaterală a regimului de liber schimb sau cel puţin derogarea de la acest acord. Cum trebuie să răspundă Moldova decât cu măsuri reciproce? Se examinează aşa ceva?
Vladimir Loghin: „Se examinează. Noi dorim să rămânem în cadrul legal al relaţiilor noastre cu Rusia. Probabil că vom recurge la pârghiile legale din cadrul CSI şi din cadrul OMC. Vom încerca să-i disciplinăm pe partenerii noştri, cu toate că este un proces care durează. Din păcate, nu ştiu dacă viom avea un succes chiar în sezonul curent.”
