Linkuri accesibilitate

Vechea capitală a Khorasanului, celebră acum 1000 de ani pentru țesăturile de mătase și pentru cele zece biblioteci ale sale este azi un oraș din marmură, în care clădirile sunt închise, iar străzile pustii.

La Merv, băieții în cămăși albe par să fie peste tot pe urmele tale simbolizând teroarea tăcută a Turkmenistanului, în care orice părere adversă e pedepsită cu închisoarea. Îi vezi pe acești purtători de cămăși albe de loc sofisticați de fiecare dată când întorci capul, transpirați și agitați atunci când te pierd din ochi prin Bazar.

Oamenii se feresc să vorbească cu mine, chiar și când aș vrea să întreb cum pot ajunge într-un loc sau sau altul. Înainte să vrei să pui întrebarea ei fac o buclă, în așa fel încât să nu existe nicio posibilitate de comunicare. „Le este frică”, îmi explică cineva la hotelul, în care aerul condiționat din camere poate fi manevrat doar din afară, pentru că toate încăperile sunt legate între ele. 16 grade este temperatura preferată de turkmeni, față de cele 50 de grade Celsius câte sunt afară și în toate camerele este la fel, dacă vrei puțin mai cald trebuie să te pui de acord cu întreg palierul

Merv sau Mery, cum i se spune astăzi, vechea capitală a Khorasanului, celebră acum 1000 de ani pentru țesăturile de mătase și pentru cele zece biblioteci ale sale este azi un oraș din marmură, în care clădirile sunt închise, iar străzile pustii. Doar cu președintele Gurbanguly Berdymukhammedov te întâlnești peste tot. În fața uriașei moschei din centru, cu ușile încuiate, un panou mare îl prezintă pe „Berdy”, cum îi spun străinii care fac afaceri aici, rugându-se. Ceva mai încolo tronează statuia aurită a predecesorului său, Saparmurat Niazov având în mână celebrul volum Rukhnama sau Cartea sufletului, o culegere de proverbe și cugetări din etica și filozofia turkmenă. În vremea lui orice examen, inclusiv cel de conducere, avea întrebări legate de acest text sacru.

Majoritatea femeilor poartă rochii tradiționale lungi și turban asortat, indiferent de vârstă. Cele înalte și subțiri sunt foarte frumoase în aceste uniforme naționale cu turbanele lor uriaș, sub care își pun un pampon mare să pară cât mai impresionant. Astfel îmbracate arată ca venite din poveștile orientului.

Cetatea antică a Mervului este departe de noul oraș. Acolo, în Mervul de altă dată, arabii au început colonizarea Asiei Centrale, imediat după moartea Profetului Mahomed. În 65 d. Hr. arabii i-au învins pe persani la Merv și au adus aici 50.000 de familii pentru a răspândi islamul. Al doilea val al cuceririlor arabe din această zonă a început în 705 și a dus la căderea Samarkandului și a Buharei. Arabii au condus Asia Centrală a regatului Khorasanului având în mâini vestul Afganistanului, nordul Iranului, Turkmenistanul și Uzbekistanul de azi, instalându-și capitala la Merv, oraș numit și Regina Lumii. Vechea civilizație a Mervului a fost între timp convertită în frică.

Băieții în cămăși albe și străzile pustii ascund orașul industrial: centrul energetic al Turkmenistanului, țară în care oamenii nu plătesc gaz, apă și alte utilități, iar salariul unui profesor de școală generală este de peste 400 de dolari pe lună. „Oricine își permite la noi să-și cumpere o mașină puternică” susține ghidul, și el în cămașă albă, care m-a eliberat din graniță. „Familiile nu trebuie să-și cumpere decât mâncare, în rest pun bani de-o parte pentru ce-și mai doresc”, declamă ca din carte „ghidul”, atrăgându-mi atenția că „m-a luat pe răspunderea lui și la orice neregulă îl vor chema să dea explicații”.

XS
SM
MD
LG