Linkuri accesibilitate

Problema percepției preponderent negative a românilor față de Rusia (A. Goșu/Dilema Veche).

Într-un interviu amplu din revista 22, istoricul Șerban Papacostea își expune propria evaluare în privința Rusiei și a noului său puseu de expansionism. Papacostea crede că „marele plan geopolitic” al lui Vladimir Putin - Uniunea Euroasiatică - nu e decât o găselniță prin care se maschează epuizarea imaginației economice a echipei de la Kremlin. În fond, problema Rusiei provine din politica inițială a lui Putin, de dezvoltare economică pe baza exploatării intensive a resurselor de energie. După 10-12 ani de creștere economică impresionantă, a venit criza mondială, cu daune severe și pentru ruși. Putin, spune profesorul Papacostea în interviul realizat de Armand Goșu, avea la îndemână două opțiuni: fie promova un nou model de dezvoltare economică și a continua modernizarea federației, fie a forța o revanșă a Rusiei: este ceea ce vedem azi, „aventura ucraineană” a Moscovei, cu preluarea Crimeii și celelalte. Reputatul istoric nu creditează succesul unei asemenea încercări. Rusia a devenit imperiu doar atunci când a înglobat Ucraina. Dacă o pierde, va reveni la statutul de Cnezat al Moscovei. Oricum, ceea ce se întâmplă ar anunța pentru ruși începutul sfârșitului.

Rusia va sfârși înglobată în Occidentul căruia i se opune acum. Întrebat ce recomandă diplomației române în această situație, Șerban Papacostea răspunde fără ezitare: „Să continue orientarea spre Washington. Și nu doar declarativ.” În ciuda aparențelor, crede că România are un viitor: „De-abia de acum începe viitorul pentru noi [...]. România evoluează, cu toate rezistențele forțelor trecutului, evoluează pozitiv. Mai e mult de făcut, dar urmează șocuri (benefice) în toate sectoarele”. Ca argument, istoricul Șerban Papacostea pomenește evaluarea foarte încurajatoare făcută recent de precedentul însărcinat cu afaceri american la București, Duane Butcher.

Armand Goșu este, la rândul său, invitatul lui Mircea Vasilescu într-un interviu publicat în ultimul număr al revistei Dilema Veche. Tema este bineînțeles Rusia. Ca istoric și expert în spațiul ex-sovietic, Goșu consideră criza din Ucraina nu debutul unui nou război rece, ci mai degrabă epilogul primului război rece, care s-a încheiat în mod convențional odată cu destrămarea URSS. Goșu abordează și problema percepției preponderent negative a românilor față de Rusia și arată că ea n-a fost întotdeauna așa. „Rușii ne-au ajutat mult în unele epoci, au fost un factor de progres”, spune el, de pildă la primele încercări de reconectare a Principatelor Unite la Europa de Vest. Percepția negativă s-a instalat treptat la mijlocul secolului al XIX-lea, prin intermediul tinerilor români aflați la studii în Apus, și care au fost marcați de ceea ce Rusia Ecaterinei a II-a făcuse Poloniei: o dezmembrase. Bineînțeles, s-a adăugat apoi experiența mult mai recentă, traumatizantă, a comunismului - rezultă din acest interviu din Dilema Veche.

În numărul deja pomenit din 22, expertul în politică europeană Paul Ivan observă că europenii au reușit până la urmă să impună un set consistent de sancțiuni împotriva Federației Ruse, dar și că liderul de la Kremlin nu pare dispus să dea înapoi. Dimpotriva, Rusia pare hotărâtă să ignore consensul internațional privind inviolabilitatea frontierelor și „să meargă până unde i se va permite”. Cu alte cuvinte, speranța Occidentului într-o normalizare a relației cu Rusia a eșuat. Faptul ar trebui conștientizat, considera Paul Ivan, printr-un pas mai departe: de la măsurile de tip reactiv - sancțiuni - la dezvoltarea de strategii care să răspundă unei Rusii „revizioniste”.

XS
SM
MD
LG