Linkuri accesibilitate

De ce refuză încorporarea românii de la Cernăuţi? (Hotnews)

Statele Unite revin în estul Europei și deschid, astfel, dosarul Republicii Moldova, scrie Iulia Modiga pe site-ul contributors. Analiza se referă la semnificația recomandărilor formulate de Senatul american, la 23 iulie, în atenția Rusiei. Federația ar trebui să-și retragă armata de pe teritoriul Republicii Moldova, adică din Transnistria, să renunțe la presiunile economice impuse Republicii Moldova și să înceteze să mai susțină mișcările separatiste din această țară. Rămâne de văzut care va fi reacția Rusiei la înăsprirea tonului la Washington. Analista de la contributors crede că un singur lucru e cert: Moldova nu va sta prea mult în mijlocul drumului, nici la Vest nici la Est, iar alegerile parlamentare din toamnă vor arăta cine și-a făcut mai bine „lecțiile”: Occidentul sau Rusia.

Hotnews publică un interviu cu psihologul Daniel David, director fondator al Departamentului de Psihologie Clinica si Psihoterapie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, care explică de ce refuză încorporarea ucrainenii de naționalitate română din zona Cernăuți. Pe de o parte, ar fi vorba de efectul câtorva decenii fără războaie, în Ucraina ca și în restul Europei. Pe de altă parte, și în mai mare măsură, e vorba despre distrugerea setului de valori în statele foste comuniste. Căderea regimurilor comuniste nu a adus cu sine și înlocuirea valorilor pierdute cu altele valabile. „Oamenii nu se pot proiecta ca cetățeni. Se proiectează ca indivizi, cărora le pasă în primul rând de ei înșiși și de familia lor - statul și restul nu contează”, spune profesorul. Aceeași ar fi în linii mari, crede el, și reacția românilor dacă țara lor s-ar găsi în situație de conflict militar precum Ucraina: unii ar merge la luptă, alții s-ar fofila sau ar protesta. În cazul României, mai lucrează un element, consideră specialistul în psihologie consultat de hotnews: la intrarea în Uniunea Europeană, România nu mai avea un concept de patriotism corect întemeiat, cât să poată fi asimilat în spațiul european. Ca atare, românii au cam abandonat orice idee de patriotism. Or, „când nu alunecă în naționalism exacerbat, patriotismul este o valoare care coalizează indivizii, transformându-i în cetățeni ai unui stat”, spune Daniel David.

Unul dintre bloggerii de la Adevărul, Sorin Bocancea, comentează referirea stridentă la religia ortodoxă pe care a făcut-o ieri liderul social-democrat Victor Ponta în discursul în care și-a lansat candidatura la prezidențiale. Ponta a subliniat că este român și ortodox și că va sprijini biserica și armata - instituțiile statului cele mai bine văzute de români. Dar cine l-a bănuit că n-ar fi ortodox, sau cine i-ar reproșa acest lucru? se întreabă Bocancea. Explicația s-ar afla în indentitatea contracandidatului lui Ponta, liberalul Klaus Iohannis, care este de etnie germană și de confesiune luterană. Sorin Bocancea crede că aceasta va fi tema campaniei prezidențiale a lui Ponta, placată cu ușurință peste sloganul cu care PSD a concurat la europarlamentare: „Mândru că sunt român”. „Mesajul de ieri a amorsat deja maşinăria propagandistică a Bisericii Ortodoxe Române”, adaugă comentatorul publicat de Adevărul. După care vine și cu un sfat apăsat pentru opoziție: să desemneze degrabă, în locul lui Klaus Iohannis, pe cineva de religie ortodoxă.

XS
SM
MD
LG